O frontieră estică sigură depinde de stabilitatea statelor membre NATO

Recentul summit NATO de la Vilnius a vizat apărarea graniţei de est a alianţei. De la Estonia în nord până la Bulgaria în sud, cea mai testată şi puternic militarizată regiune a NATO s-ar putea dovedi şi cea mai fragilă. Totul se reduce la politică.

Cele opt naţiuni care alcătuiesc flancul estic al NATO sunt cele mai expuse potenţialelor agresiuni ruseşti şi efectelor războiului din Ucraina. Ele sunt caracterizate, de asemenea, şi prin cel mai mare grad de diversitate între ţările NATO, de la nordul stabil şi previzibil până la sudul mai haotic din punct de vedere politic. Asigurarea faptului că aceste naţiuni ţin pasul fără ca politica să stea în calea securităţii regionale este o chestiune de supravieţuire.

Frontierele vulnerabile ale Europei

Încă de la câştigarea independenţei faţă de fosta Uniune Sovietică, naţiunile baltice au fost un model de stabilitate democratică. Estonia, care se află în fruntea regiunii din punctul de vedere al realizărilor democratice, are o graniţă de 183 de mile cu Rusia. În partea de sud, Lituania are o graniţă de 171 de mile cu exclava Kaliningrad a Rusiei, care în mare parte separă Ţările Baltice de restul NATO. Aceste democraţii vulnerabile geografic ştiu ce este în joc, având în vedere criza actuală din Ucraina.

Pentru Europa de Est, tragedia ucraineană atinge o coardă sensibilă nu numai datorită proximităţii sale, ci şi pentru că poveştile despre ocupaţia sovietică sunt încă înrădăcinate în mentalul colectiv. Est-europenii au câştigat pe bună dreptate aplauze pentru că i-au primit pe ucrainenii care fug de război şi au oferit asistenţă continuă Ucrainei.

Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială, naţiunile din Europa de Est se află în fruntea listei ţărilor care se angajează să acorde ajutor Ucrainei ca procent din propriul produs intern brut (PIB). Mica naţiune baltică Estonia a oferit cel mai mult Ucrainei, raportat la PIB-ul ţării, iar Letonia se află pe locul al doilea.

Tocmai acest impuls schimbă încet faţa Uniunii Europene, cu Europa de Est în avangarda sa. Pe scurt, Europa de Est s-a dovedit a fi un lider moral în această criză. Dar bunăvoinţa, opinia publică favorabilă şi asistenţa militară nu sunt suficiente. Politica internă trebuie să aibă rezultate, de asemenea.

Corupţia este larg răspândită şi se înrăutăţeşte

Din păcate, cu cât avansezi spre sudul Europei de est, cu atât mediul intern al ţărilor devine mai puţin stabil.

Potrivit Freedom House, democraţia Poloniei a pierdut din avans, din cauza influenţei partizane asupra instituţiilor statului. Un aliat cheie al NATO, Polonia a fost criticată în ultimii ani pentru politicile sale care subminează statul de drept. Apărarea unei ţări este la fel de puternică precum sunt instituţiile sale, iar tendinţele autoritare nu sunt liniştitoare pentru cel mai puternic partener estic al NATO într-o perioadă de mare nevoie.

Iar Ungaria este următoarea pe listă. Cabinetul lui Viktor Orbán loveşte instituţiile democratice ale ţării de ani de zile. Guvernul populist de la Budapesta a făcut presiuni pentru relaţii prietenoase cu Putin. Potenţialul său de a perturba afacerile UE şi NATO este semnificativ. Întrucât ambele sisteme necesită unanimitate, prin Ungaria, Rusia şi China aproape că au un loc la masa decizională de la Bruxelles.

Înaintînd spre sud-est, lucrurile devin şi mai alunecoase. România are cea mai lungă graniţă cu Ucraina faţă de oricare alt stat membru UE sau NATO. Ţara a trecut prin valuri de probleme interne, de la eşecul guvernărilor în lupta cu corupţia, până la scăderea libertăţii presei.

România a încercat şi a eşuat aderarea la spaţiul Schengen, zona de liberă circulaţie fără graniţe a UE. Schengen este esenţial deoarece oferă nu doar libertate de mişcare, ci şi securitate. Reglementările Schengen ajută la stoparea tuturor problemelor majore, de la crimă organizată la contrabandă şi terorism.

România s-ar putea îndepărta şi mai mult de aderarea la Schengen dacă nu reuşeşte să-şi securizeze graniţa cu Ucraina. Această frontieră s-a dovedit a fi cea mai profitabilă din punct de vedere al contrabandei şi al comerţului ilicit din întreaga UE, întrucât România rămâne ţara cel mai grav afectată de contrabanda cu ţigări din Uniunea Europeană.

Stop Contrabanda, un site care monitorizează volumul capturilor de ţigări de contrabandă, a raportat că 110 milioane de ţigări de contrabandă au fost confiscate de autorităţile române doar în 2022. Dar acesta este doar vârful aisbergului. Un volum mult mai mare de ţigări contrafăcute, în valoare de sute de milioane de euro, au reuşit să scape de controalele autorităţilor, după cum arată investigaţiile recente.

Autorităţile de la Bucureşti au anunţat recent intenţia de a majora brusc taxele şi preţurile, pentru a treia oară în acest an, acest lucru răsfrângându-se asupra mai multor sectoare, inclusiv în industria tutunului, cea mai predispusă la contrabandă. Ceea ce nu va face decât să crească nivelul contrabandei cu ţigări contrafăcute, mai ieftine şi mai dăunătoare, dar şi cu alte bunuri ilicite. Oficiul European de Luptă Antifraudă a tras un semnal de alarmă cu privire la multiplele riscuri ale comerţului ilicit.

O creştere a contrabandei va duce la deschiderea de noi rute de contrabandă, care ajung să fie folosite nu numai de contrabandişti, ci şi de reţelele crimei organizate, slăbind graniţa UE şi NATO în vremuri de conflict.

Ştiri amestecate din Bulgaria

Lucrurile încep să se îndrepte în prezent pentru Bulgaria, vecinul sudic al României, ţară în care au avut loc nu mai puţin de cinci alegeri parlamentare în ultimii doi ani. Ţara a fost într-un rollercoaster politic, iar abordarea acesteia în materie de securitate a urmat acest exemplu, ţara ajungând de la un susţinător destul de timid al Ucrainei la unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai săi. Bulgaria a fluctuat la nivel intern între politicienii pro-occidentali şi cei pro-Kremlin, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate.

Având în vedere aceste sensibilităţi şi numeroasele alegeri într-o perioadă scurtă de timp, a existat multă incertitudine cu privire la locul în care se pozitionează cu adevărat Bulgaria în ceea ce priveşte războiul din Ucraina. Din fericire, o investigaţie recentă a cotidianului german Die Welt a dezvăluit că Bulgaria, deşi cea mai săracă ţară din UE, şi-a depăşit propriile limite când vine vorba de a ajuta Ucraina şi s-a dovedit printre partenerii cei mai de încredere ai acesteia.

Pentru ca NATO să prevaleze în asigurarea securităţii statelor membre şi a aliaţilor săi, unitatea şi predictibilitatea trebuie să devină mai mult decât un slogan încurajator. Guvernele trebuie să acţioneze pentru a asigura stabilitatea internă şi statul de drept. Unele fac într-adevăr o treabă mai bună decât altele, dar cu un război la uşa de alături, se poate să nu fie suficient.

Sursa - Fair Observer