O gravidă a murit după 15 ore şi opt spitale care au refuzat-o, din cauza crizei medicale cauzate de noul coronavirus

În haosul medical din ţara puternic lovită de pandemie, New York Times a relatat o întâmplare ce i-a revoltat pe mulţi indieni. O femie gravidă a fost nevoită să meargă la 8 spitale în 24 de ore pentru a primi ajutor.

Pe 5 iunie, când doamna Gautam a avut nevoie de asistenţă medicală pentru naştere, prima facilitate medicală la care a încercat să meargă a fost Spitalul Model ESIC, o instituţie guvernamentală în Noida. Domnul Singh, soţul, a spus că primul lucru pe care i l-a spus medicul a fost „Vă voi plesni dacă vă scoateţi masca”.

„Am fost şocaţi”, a spus Singh. Soţia lui avea probleme cu respiraţia. Ea a cerut să i se ofere oxigen. Dar, în loc să ajute, medicul le-a spus să meargă la un alt spital guvernamental, din cealaltă parte a oraşului. La spitalul respectiv ea a fost refuzată. Într-un comunicat emis directorul s-a scuzat spunând că spitalul său nu avea apartura necesară.

Țara care a depășit recordul la furturi în supermarketuri. Ce se „sustrage” cel mai desUleiul, băuturile alcoolice și parfumurile conduc topul produselor furate, în timp ce casele de autoservire reprezintă principalele puncte de risc, iar pierderile totale depășesc 2,817 miliarde de euro. Creșterea furturilor din supermarketurile spaniole a devenit unul dintre principalele probleme ale sectorului în ultimul an. Pierderile generate de furturile externe au crescut cu 60%, depășind 1,66 miliarde de euro, cifra cea mai mare înregistrată până acum. Aceasta a determinat lanțurile de magazine să își întărească sistemele de securitate și să investească în soluții tehnologice mai avansate. Datele provin dintr-un raport realizat de NIQ, în colaborare cu Checkpoint Systems și Asociația Companiilor de Consum Masiv (Aecoc). Potrivit studiului, 65% dintre companiile din sector au înregistrat o creștere a furturilor externe în ultimul an, multe fiind legate de bande organizate și de persoane cu antecedente multiple. Impactul economic nu se limitează doar la furturile comise de clienți sau grupuri organizate. Dacă la aceste cifre se adaugă furturile interne, comise de angajați, „gaura” totală ajunge la 2,17 miliarde de euro, conform aceluiași raport. Alejandro López, responsabil cu Prevenirea Pierderilor în cadrul Aecoc, explică: „Furturile comerciale au un impact major asupra competitivității companiilor, provocând pierderi financiare semnificative și multe ore de gestionare.” Casele de autoservire Raportul identifică sălile de vânzare și, în special, casele de autoservire, ca fiind cele mai sensibile puncte din magazine. Combinarea autonomiei sporite pentru client cu un control direct mai redus a transformat aceste zone într-un focar recurent de pierderi. În fața acestei situații, opt din zece companii din sector și-au întărit deja măsurile disuasive, iar 22% și-au crescut resursele alocate securității. De asemenea, 35% dintre companii folosesc tehnologia RFID (identificare prin radiofrecvență) pentru localizarea produselor cu etichete cu microcip, în timp ce 39% sunt interesate să integreze soluții de inteligență artificială pentru prevenirea pierderilor. Studiul arată că există o legătură directă între nivelul de protecție și reducerea așa-numitei „pierderi necunoscute”. Companiile cu pierderi mai mici — sub 0,75% din cifra de afaceri — aplică în medie 8,5 măsuri de securitate per magazin, față de 8,1 în cazul celor cu rezultate mai slabe, și dispun de mai mult decât dublul sistemelor antihot active. Produsele cele mai furate În domeniul alimentar, produsul cel mai furat este uleiul de măsline, o tendință asociată de Aecoc cu creșterea puternică a prețurilor între 2022 și 2024. De asemenea, sunt vizate conservele și produsele afumate, mezelurile, brânzeturile, dar și vinurile și băuturile alcoolice. Raportul evidențiază și o schimbare a profilului produselor furate, cu o prezență mai mare a articolelor cu preț ridicat, cum sunt parfumurile și coloniile. Aecoc consideră că este esențială implementarea de măsuri pentru a combate fenomenul multireincidenței, unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea pierderilor. Pierderea necunoscută Dincolo de furturi, așa-numita pierdere necunoscută, care include și erori administrative sau de gestionare, a depășit în ultimul an 2,817 miliarde de euro, în creștere cu 52% față de anul precedent. Perioada sărbătorilor de iarnă concentrează o parte semnificativă a problemei. Conform Barometrului Furturilor în Comerțul de Retail, realizat de Checkpoint Systems, pierderile din comerțul cu amănuntul în perioada Crăciunului au atins 817 milioane de euro, adică 1,1% din cifra de afaceri totală a sectorului. Lunile de iarnă acumulează 29% din totalul anual al furturilor.

Sistemul „par-impar”, aplicat și în România în perioada comunistă, reapare în discuție într-o capitală europeană din cauza traficului intens

Al treilea spital la care s-a dus Gautam, Spitalul Shivalik, a fost cel care a tratat-o ​​pentru problemele ei prenatale. Medicii i-au dat puţin oxigen, dar Singh a spus că se temeau că soţia sa ar putea avea coronavirus şi i-au ordonat brusc să plece.

Suntem un spital mic „pentru mame şi copii”, a spus directorul spitalului, Ravi Mohta. „Am făcut ce am putut”.

La un al patrulea spital, o filială a unui gigant indian, Singh a implorat pentru un ventilator. El a spus că răspunsul medicului a fost: „Va muri. Du-o unde vrei”. Într-o declaraţie, spitalul a spus că nu era spaţiu pentru ea, a încercat să o stabilizeze şi apoi s-a oferit să o ducă cu ambulanţa la un alt spital. Singh a spus că nu a fost oferită o ambulanţă.

Au mai încercat alte trei spitale, grăbindu-se de la unul la altul, pierzând timp preţios. Când toate au refuzat, Singh a sunat la poliţie. El a spus că doi ofiţeri l-au întâmpinat la intrarea în Institutul de Ştiinţe Medicale al Guvernului, un spital public mare şi au încercat să-i convingă pe medici să îi admită soţia. Dar medicii nu i-au ascultat nici pe poliţişti. Administratorii spitalului au refuzat să comenteze, relatează New York Times.

După eşec, au mers într-o ambulanţă la Spitalul din Ghaziabad, la mai mult de 20 de km distanţă.  Erau deja opt ore de când Gautam şi soţul ei au plecat de acasă, dornici să se întâlnească cu noul lor copil.  Dar spitalul din Ghaziabad – al optulea- le-a dat acelaşi răspuns sfâşietor: nu avem paturi.

Singh a spus ambulanţei să se grăbească înapoi la Institutul de Ştiinţe Medicale al Guvernului. Când au ajuns în sfârşit în spital, ea a încetat să mai respire. La 20:05 ora locală, după 8 spitale diferite şi 15 ore, Neelam Kumari Gautam a fost pronunţată decedată. Copilul a murit şi el.

O investigaţie guvernamentală preliminară a spus: „Administraţia şi personalul spitalului au fost găsiţi vinovaţi de neglijenţă”. Ea nu a fost singura femeie însărcinată care a murit după ce a fost refuzată. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu o tânără mamă din Hyderabad şi cu o alta din Kaşmir.