Parlamentul European își stabilește prioritățile pentru prima strategie anticorupție a UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Parlamentul European și-a stabilit joi prioritățile pentru viitoarea strategie a Comisiei Europene de combatere a corupției, lista incluzând prevenirea corupției, aplicarea legii și consolidarea integrității în Uniunea Europeană.

Într-o rezoluție adoptată prin ridicarea mâinii, eurodeputații susțin că viitoarea strategie trebuie să țină cont și de noile riscuri de corupție asociate criminalității organizate și noilor tehnologii.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului, documentul vine după intrarea în vigoare, în mai 2026, a directivei europene privind combaterea corupției.

„Ciuma portocalie” din Parlamentul European. Trump, gol într-o statuie uriașă expusă la Strasbourg

UE își schimbă regulile înaintea noilor aderări. Ce pregătește pentru Ucraina și Moldova

Parlamentul European spune că fenomenul corupției afectează încrederea cetățenilor, democrația și statul de drept, dar, de asemenea, și activitatea economică. Corupția poate crea oportunități pentru criminalitatea organizată.

Eurodeputații avertizează că și percepția că persoanele implicate în acte de corupție nu sunt sancționate poate afecta mult legitimitatea democratică.

Prevenire și integritate

Parlamentul European cere o evaluare a riscurilor de corupție bazată pe dovezi, programe de formare, reguli mai stricte pentru achizițiile publice, acordarea granturilor și transparență.

Eurodeputații vor și standarde mai apropiate între statele membre în ceea ce privește conflictele de interese, cadourile, călătoriile sponsorizate, declarațiile de avere și fenomenul „ușilor turnante”, adică trecerea unei persoane din sectorul public în cel privat și invers.

Tot Parlamentul cere și reguli noi pentru activitățile de lobby și norme comune privind finanțarea partidelor politice. Fundațiile politice și intermediarii ar trebui, la rândul lor, să respecte reguli de transparență.

Instituțiile europene ar trebui să respecte standarde stricte de combatere a corupției.

Acestea ar urma să fie verificate periodic de alte instituții ale UE și, dacă va fi necesar, prin modificarea unor norme europene.

Aplicarea legii și acțiuni transfrontaliere

Eurodeputații cer și o cooperare mai bună și un schimb mai rapid de date între autoritățile naționale și instituțiile europene, precum Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente și să aibă suficiente resurse.

Parlamentul European cere și mai mulți bani pentru EPPO, pentru ca acesta să poată combate cazurile grave de corupție care implică mai multe țări.

Statele membre care nu fac parte încă din EPPO sunt îndemnate să adere.

Parlamentul European spune că există mai multe legături între corupție, criminalitatea organizată, spălarea banilor și ascunderea bunurilor.

Pe lângă cele menționate, eurodeputații cer măsuri mai stricte pentru identificarea, blocarea, confiscarea și recuperarea banilor și bunurilor obținute ilegal.

Rolul organismelor de supraveghere

Parlamentul European vrea ca organizațiile societății civile și organismele care urmăresc combaterea corupției să participe la toate etapele viitoarei strategii.

Eurodeputații cer și o protecție mai bună pentru avertizorii de integritate și jurnaliștii de investigație. Totodată, autoritățile judiciare și instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente.

Parlamentul mai vrea, de asemenea, ca UE să devină membru cu drepturi depline al „Grupului de state împotriva corupției” (GRECO), organism al Consiliului Europei.

Astfel, instituțiile europene ar urma să fie verificate prin aceleași mecanisme anticorupție ca autoritățile naționale.

Monitorizarea politicilor anticorupție

Eurodeputații cer, de altfel, indicatori pentru a măsura cât de bune sunt măsurile anticorupție și recomandări noi în rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind statul de drept.

Parlamentul solicită și reguli mai dure privind respectarea statului de drept în viitorul buget pe termen lung al UE. Programele finanțate din fonduri europene ar trebui să aibă, acolo unde este necesar, obiective pentru combaterea corupției.

Date statistice

Potrivit estimărilor prezentate de Parlamentul European, măsurile suplimentare pentru combaterea corupției ar putea aduce beneficii de până la 58,5 miliarde de euro pe an.

Un sondaj Eurobarometru realizat în anul 2025 arată că 69% dintre europeni consideră că fenomenul corupției este răspândit în țările lor.

Potrivit Europol, aproape 60% dintre rețelele infracționale sunt implicate, într-o formă sau alta, în acte de corupție.