Premierul francez Lecornu, sub presiune înainte de termenul limită pentru buget

Emmanuel Macron l-a numit din nou pe loialul său susţinător vineri seara, la doar câteva zile după ce Lecornu demisionase din funcţie, afirmând că nu există nicio posibilitate de a forma un guvern capabil să adopte un buget redus pentru 2026 într-un parlament profund divizat.

Cele 27 de zile petrecute de Lecornu în funcţie l-au făcut cel mai scurt prim-ministru din istoria modernă a Franţei, dar nu există nicio garanţie că va rezista mai mult de data aceasta.

Decizia lui Macron de a-l numi din nou pe Lecornu a înfuriat unii dintre cei mai aprigi oponenţi ai săi, care au susţinut că singura cale de ieşire din cea mai gravă criză politică din Franţa din ultimele decenii este ca preşedintele să convoace alegeri legislative anticipate sau să demisioneze.

Partidele de stânga, de extremă stânga şi de extremă dreapta au declarat că vor vota pentru demiterea lui Lecornu, lăsându-l dependent de socialişti, ai căror lideri nu şi-au dezvăluit până acum planurile.

Până luni, el trebuie să prezinte un proiect de lege privind bugetul – mai întâi cabinetului, apoi, în aceeaşi zi, parlamentului. Asta înseamnă că, cel puţin, miniştrii responsabili de finanţe, buget şi securitate socială trebuie să fie numiţi până atunci.
Nici Palatul Élysée, nici biroul lui Lecornu, Matignon, nu au dat indicaţii imediate cu privire la momentul în care acesta ar putea numi cabinetul său sau cine ar putea face parte din acesta.

Într-o postare pe X vineri, Lecornu a spus că oricine se va alătura guvernului său va trebui să renunţe la ambiţiile personale de a-l succeda pe Macron în 2027, o competiţie care a injectat instabilitate în guvernele minoritare slabe şi în legislativul divizat al Franţei. El a promis un cabinet al „reînnoirii şi diversităţii”.

Lecornu nu a dezvăluit niciun detaliu despre conţinutul proiectului, dar a declarat după demisie că deficitul bugetar trebuie redus la 4,7-5% din producţia economică anul viitor, o diferenţă mai mare decât cea de 4,6% vizată de predecesorul său. Deficitul este estimat la 5,4% în acest an.