Produse cosmetice care ucid. Se extind măsurile de protecție a rechinilor, vânați pentru o substanță produsă de ficatul lor 

„Conform unui studiu din 2024 publicat în revista Science, care a analizat situația a 521 de specii de rechini și pisici de mare de adâncime, aproape două treimi dintre speciile de rechini de adâncime amenințate au fost folosite în produse pe bază de ulei din ficat”, spune Barbara Slee, manager de programe senior la International Fund for Animal Welfare (IFAW), pentru Personal Care Insights, notează Personalcareinsights.com.

„Uleiul din ficat al acestor rechini se găsește în magazine cosmetice și farmacii. Este foarte probabil ca multe persoane să îl aibă în propriile locuințe fără să își dea seama”, adaugă ea.

A 20-a Conferință a Părților (COP) la Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii de Faună și Floră Sălbatică Periclitate (CITES) este o conferință globală la care guvernele dezbat reglementările privind comerțul internațional cu specii sălbatice. CITES COP20 are loc în Uzbekistan între 24 noiembrie și 5 decembrie. La conferință, guvernele au votat pentru a stabili cele mai stricte restricții comerciale pentru specii marine precum rechinii „gulper”, vizați istoric pentru aripioare și uleiul din ficat.

Delegații conferinței au votat consolidarea protecției comerciale pentru peste 70 de specii de rechini și pisici de mare. „Aceste noi protecții le oferă rechinilor o șansă reală”, spune Slee.

Ea adaugă că, deși cererea de scualen se orientează treptat către alternative etice, rămâne un deficit de transparență.

„Mărcile profită în continuare de lipsa clarității privind proveniența, promovează scualenul ca fiind «vegan» sau «sustenabil» fără dovezi, iar uleiul derivat din rechin este încă folosit.”

Cosmetice care ucid

Olive Wellness Institute, o arhivă de cercetări publicate despre știința măslinului, estimează că între 77 și 1.250 de tone de ulei de măsline sunt necesare pentru a obține o tonă de scualen, în funcție de soi, metoda de extracție și nivelul de rafinare.

Prin contrast, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că aproximativ 3.000 de rechini sunt necesari pentru a obține o tonă de scualen.

Slee citează date dintr-un studiu al unei ONG care arată că 90% din producția mondială de ulei din ficat de rechin este folosită în industria cosmetică. Această proporție corespunde cu 2,7 milioane de rechini de mare adâncime capturați anual.

„Acești rechini există din vremea dinozaurilor, dar pot dispărea din cauza dorinței noastre pentru creme și loțiuni, deși există alternative vegetale disponibile”, spune Slee.

Lipsa de transparență este un factor major în utilizarea scualenului de origine animală.

Studiul ONG-ului arată că „teste realizate pe ascuns pe produsele unor mari branduri cosmetice au demonstrat că firmele au fost uneori induse în eroare de furnizorii lor, fiind făcute să creadă că scualenul vândut era de origine vegetală.” Uleiul din ficat de rechin este foarte apreciat, ajungând la circa 15 dolari americani kilogramul.

Scualenul este folosit în diverse produse cosmetice, inclusiv machiaj, aftershave, creme de protecție solară și creme faciale. Totuși, conform Regulamentului European privind produsele cosmetice (CE nr. 1223/2009) și actualizărilor sale recente, companiile nu sunt obligate să precizeze originea ingredientelor pe etichetă.

Regulamentul cere indicarea listei de ingrediente INCI, dar nu solicită menționarea faptului că un ingredient este de origine animală sau vegetală.

Consumatorii nu pot face o alegere etică

Astfel, consumatorii care vor să facă o alegere etică nu pot determina cu certitudine dacă un produs conține scualen de origine animală sau vegetală, cu excepția situației în care brandul decide să dezvăluie în mod voluntar aceste informații.

„Mulți oameni cumpără aceste produse fără să știe. Dacă un produs nu este etichetat drept vegetal sau vegan, este posibil să conțină scualen de rechin”, spune Slee.

Cum produsele cosmetice dezvăluie rareori sursa scualenului, presiunea consumatorilor nu a fost suficientă pentru a schimba industria. Slee îndeamnă sectorul cosmetic să exploreze opțiuni alternative sau să ofere clienților cât mai multă transparență.

„Ar putea, de asemenea, să facă o declarație publică, așa cum au făcut alte companii, că nu folosesc produse provenite de la rechini, și astfel să ajute la stabilirea unei noi norme.”

Protejarea rechinilor

IFAW notează că peste 100 de milioane de rechini sunt uciși anual, un ritm mult peste capacitatea lor de reproducere. Organizațiile de conservare menționează adesea că rechinii „gulper” sunt specia preferată pentru uleiul din ficat.

De exemplu, un proiect Save Our Seas care dezvoltă tehnici ADN pentru trasabilitatea uleiului din ficat indică explicit rechinii „gulper” ca fiind printre cei mai exploatați.

Acești rechini se maturizează lent, au puțini pui și se refac greu după ce populațiile scad, fiind extrem de vulnerabili la supraexploatare.

Potrivit IFAW, populațiile acestei specii au scăzut cu peste 80% în unele regiuni. Organizația menționează și pescuitul de mare adâncime, care are loc adesea în condiții de supraveghere și reglementare minime.

La conferință, delegații au convenit ca rechinii-balenă, mantalele și diavolii de mare să fie incluși în Anexa I a tratatului CITES, ceea ce interzice complet comerțul internațional cu aceste specii.

În același timp, rechinii „gulper” au fost incluși în Anexa II a tratatului. Această includere permite comerțul, dar doar dacă este demonstrat că este legal și sustenabil.

Conservaționiștii consideră decizia întârziată, dar esențială.

„[Listarea rechinilor gulper] nu oprește comerțul, dar înseamnă că acesta va fi mai bine reglementat și documentat, deoarece țările vor trebui să dovedească sustenabilitatea și originea legală dacă vor să continue comerțul cu aceste produse”, explică Slee.

Listarea în Anexa II contribuie astfel la reducerea decalajului de transparență dintre furnizori și producători, ceea ce ar putea limita circulația globală a acestor produse. Toate deciziile COP20 trebuie ratificate la sesiunea finală, care are loc astăzi. Protecțiile vor intra în vigoare la 90 de zile după încheierea conferinței.

„Această decizie ar putea încuraja companiile cosmetice să accelereze trecerea la alternative vegetale mai sustenabile, pe măsură ce noile reglementări privind comerțul cu rechini de mare adâncime intră în vigoare”, spune Slee.