Putin reia presiunile asupra Washingtonului: Statele Unite să nu folosească forţa în Siria

O întâlnire este prevăzută joi şi vineri la Geneva între secretarul de Stat John Kerry şi omologul său rus Serghei Lavrov, însoţiţi de zeci de experţi în dezarmare, urmărind să deschidă o cale diplomatică cu privire la conflictul din Siria şi să amâne o eventuală acţiune militară punitivă anunţată de către Statele Unite.

Însă într-un articol publicat în The New York Times (NYT), în timp ce Kerry se afla deja în drum spre Eleveţia, Putin a reluat presiunile asupra Washingtonului.

El i-a acuzat mai întâi pe rebelii sirieni, ci nu armata preşedintelui Bashar al-Assad, că au comis atacul chimic de la 21 august lângă Damasc, cu scopul de a provoca "o intervenţie" a Statelor Unite.

Şeful statului rus, cel mai apropiat aliat al Damascului, a avertizat că un eventual recurs la forţă în afara cadrului Consiliului de Securitate al ONU va fi "inacceptabil" şi "va constitui un act de agresiune".

În plus, a avertizat şeful de la Kremlin, atacuri asupra Siriei ar putea să declanşeze un "nou val de terorism, (să submineze) eforturile multilaterale privind rezolvarea problemei nucleare iraniene şi conflictul israeliano-palestinian şi să destabilizeze şi mai mult Orientul Mijolociu şi Africa de Nord", prejudiciind totodată sistemul ONU.

Va fi necesar, deci, scrie Putin, ca "Statele Unite, Rusia şi toţi membrii comunităţii internaţionale să profite de ocazia (oferită de) voinţa Guvernului sirian de a-şi plasa arsenalul chimic sub control internaţional cu scopul de a-l distruge".

Putin îşi încheie avertizarea pe un ton mai conciliant, salutând "încrederea în creştere" dintre el şi omologul său american Barack Obama.

Cei doi şefi de stat, care întreţin relaţii glaciale, s-au văzut într-o întâlnire privată la summitul G20 de la Sankt Petersburg (Rusia) săptămâna trecută, pentru a discuta despre acest plan rus de plasare sub sechestru internaţional, în vederea distrugerii, a celui mai important arsenal chimic din Orientul Mijlociu.

Şefii diplomaţiilor lor şi experţii acestora urmează să examineze în detaliu, la Geneva, acest proiect, şi au convenit miercuri, într-o convorbire telefonică, să poarte o "discuţie reală asupra mecanismelor de identificare, verificare şi distrugere a arsenalului chimic (al preşedintelui sirian Bashar) al-Assad cu scopul ca acesta să nu mai poată fi utilizat vreodată", a declarat un oficial din cadrul Departamentului de Stat.

Statele Unite acuză regimul sirian că a comis un masacru cu arme chimice pe 21 august lângă Damasc, omorând 1.429 de persoane potrivit serviciilor americane de informaţii.

Aceste întâlniri excepţionale americano-ruse sunt rezultatul loviturii de teatru diplomatice a Moscovei, care a propus luni destructurarea stocului armelor chimice siriene sub o supervizare internaţională.

Lavrov a dezvăluit luni un proiect "realizabil, precis, concret", după o aparentă gafă a lui Kerry comisă în aceeaşi zi, la Londra, care i-a propus preşedintelui sirian să predea armele chimice "într-o săptămână" dacă vrea să evite o acţiune militară.

La Geneva, Kerry urmează să continue totodată să exploreze calea diplomatică, întro- încercare de soluţionare a conflictului sirian. El se va întâlni cu emisarul special al Ligii Arabe şi ONU pentru Siria Lakhdar Brahimi. ONU, Washingtonul şi Moscova depun eforturi de mai multe luni să organizeze o conferinţă internaţională de pace, Geneva 2, care să reunească membrii comunităţii internaţionale în jurul regimului sirian şi opoziţiei politice şi armate.

Însă Rusia şi Statele Unite se înfruntă de doi ani şi jumătate pe tema conflictului din Siria, iar Consiliul de Securitate al ONU este paralizat.

Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului, şi anume Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia, s-au despărţit din nou, miercuri, după 45 de minute de discuţii, fără să ajungă la o concluzie cu privire la un proiect de rezoluţie vizând distrugerea arsenalului chimic sirian.

Un prim text pregătit de către Paris, cu susţinerea Washingtonului, a fost catalogat ca "inacceptabil" de către Moscova. Proiectul de rezoluţie imputa responsabilitatea Damascului în folosirea armelor chimice şi prevedea utilizarea forţei în cazul încălcării acestei rezoluţii.

Marţi seara, într-un discurs solemn către americani, preşedintele american Barack Obama - din principiu foarte reticent să intervină militar în Siria - a lăsat o şansă diplomaţiei, catalogând planul rus ca "încurajator". Astfel, el a amânat de facto perspectiva acţiunilor militare pe care le-a anunţat pe 31 august, cu condiţia, totuşi, ca membrii Congresului să le autorizeze.

Citeşte şi: Principalele declaraţii ale lui Barack Obama despre Siria, în discursul susţinut la Casa Albă

Citeşte şi: Obama amână acţiunile militare împotriva Siriei, oferind o şansă diplomaţiei: "Am ordonat armatei să îşi păstreze poziţiile actuale"

Citeşte şi: Obama a salutat propunerea rusă privind armamentul chimic sirian: "Ar putea constitui un avans important"

- "Eşec comun"

Uniunea Europeană (UE), care susţine diplomatic o eventuală operaţiune armată, a îndemnat "să se profite de această nouă dinamică" creată de propunerea rusă.

În privinţa ONU, secretarul general Ban Ki-moon a recunoscut că "eşecul nostru comun de a preveni atrocităţile comise în Siria de doi ani şi jumătate va afecta grav reputaţia ONU şi a statelor membre".

Pe teren, lângă Damasc, în centrul Siriei, Frontul al-Nosra, o grupare extremistă sunnită afiliată Al-Qaida, împreună cu alt grup rebel au lansat un atac împotriva satelor cu populaţie majoritar alawită, minoritatea şiită din care face parte Bashar al-Assad. Lupte violente au izbucnit între armată şi rebeli, potrivit unui ONG cu sediul în Marea Britanie. Iar un raid aerian al armatei siriene asupra unui spital improvizat, în provincia Alep (nord), a ucis 11 peroane miercuri, potrivit ONG-ului.