„Kommersant” a titrat că Orbán a numit rezultatul „dureros și clar”, consemnând procentele și noua majoritate parlamentară. „Vedomosti” a mers puțin mai departe și a descris tabăra lui Péter Magyar drept una a „euro-optimiștilor”, subliniind că Tisza țintește majoritatea constituțională. În același registru de minimalizare, „Gazeta.ru” a mutat rapid discuția la întrebarea ce se schimbă pentru Rusia și l-a citat pe analistul Fiodor Lukianov spunând că pentru Moscova „nimic major” nu se va modifica.
Agenția rusă de stat TASS, care a publicat o analiză bazată pe declarațiile politologului german Aleksandr Rahr. Potrivit TASS, Rahr susține că, după eșecul partidului lui Orbán, Europa „se vede din nou în șa” și ar putea merge mai departe pe calea sprijinirii Ucrainei și a confruntării cu Rusia. Potrivit analizei publicate de Tass, varianta unei soluții pașnice și diplomatice pentru criza ucraineană, susținută de Orbán, „trece în trecut”, iar Ungaria riscă să devină un adept deplin al liniei de politică externă a UE, fără să mai blocheze prin veto deciziile Bruxelles-ului privind ajutorul și armamentul pentru Ucraina.
TASS a maia preluat ideea lui Rahr că premierul slovac Robert Fico ar rămâne practic singurul lider european care se opune actualei linii a Uniunii Europene în dosarul ucrainean.
Până acum, nu există însă o reacție publică nouă, separată, a Kremlinului la rezultatul final al scrutinului.
Cu patru zile înainte de alegeri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat „multe forțe din Europa” și „din Bruxelles” că nu doresc realegerea lui Orbán și că îi ajută pe adversarii acestuia. Tot atunci, Peskov l-a descris pe premierul ungar drept „un politician foarte eficient”, care apără interesele propriei țări.
Pe același filon, înaintea votului, și Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a susținut că Occidentul intervine în alegerile din Ungaria, preluând narativul promovat de Budapesta și de presa apropiată Kremlinului despre o presupusă presiune externă împotriva lui Orbán.