RETROSPECTIVĂ | Numeroase ţări s-au confruntat cu proteste violente în 2019. Oamenii au ieşit în stradă pentru democraţie, independenţă sau din cauza preţurilor la carburanţi

Protestele organizate de mişcarea “Vestele Galbene” au fost declanşate în noiembrie 2018, ca reacţie la majorarea preţurilor la carburanţi şi erodarea nivelului de trai. Manifestanţii au protestat în ultimele luni şi faţă de reforma privind sistemul de pensii din Franţa.

Guvernul a propus ca oamenii să muncească mai mult pentru a obţine o pensie completă, obţinând un răspuns ostil din partea sindicatelor. Negocierile privind reforma sistemului de pensii ar urma să fie reluate în luna ianuarie, după care Guvernul intenţionează să trimită proiectul în Parlament, pentru ca modificările să poată intra în vigoare în vara lui 2020.

Alte proteste din Europa au avut loc în Spania, după ce Madridul a anunţat că nouă lideri separatişti catalani au primit sentinţe între 9 şi 13 ani în închisoare pentru implicarea lor în organizarea unui referendum privind independenţa. Cel puţin 80 de persoane au fost rănite în timpul protestelor organizate în Bracelona şi în alte oraşe din Spania.

În luna decembrie, o instanţă de la Bruxelles a decis amânarea, până în februarie 2020, a deciziei privind extrădarea în Spania a fostului lider catalan Carles Puigdemont şi a altor doi lideri separatişti, acuzaţi de rebeliune şi revoltă.

Catalonia a organizat în 2017 un referendum privind independenţa faţă de Spania. Plebiscitul, care a avut rezultat proindependenţă, nu a fost aprobat de Curtea Constituţională din Spania. Parlamentul catalan a proclamat independenţa, dar a suspendat decizia. Liderii UE au pledat pentru soluţionarea crizei prin dialog.

Unele dintre cele mai ample proteste izbucnite în 2019 au fost organizate pe continentul asiatic, în Hong Kong. Acestea au fost declanşate în cursul verii ca reacţie la controversatul proiect de lege ce ar fi facilitat extrădările spre China continentală.

Protestele din Hong Kong au fost adesea marcate de incidente violente între protestatari şi forţele de ordine, care au folosit în repetate rânduri gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispera mulţimile de manifestanţi.

Rezultatele scrutinului districtual care a avut loc în Hong Kong în luna noiembrie au arătat susţinere pentru protestatari, victoria fiind de partea partidelor prodemocraţie. Manifestanţii au primit de asemenea şi susţinerea Statelor Unite, ceea ce a dus la tensionarea relaţiilor deja fragile între Washington şi Beijing.

În India, un val de proteste a fost provocat din cauza unei legi controversate care le permite cetăţenilor din Pakistan, Bangladesh şi Afganistan, de altă religie decât cea musulmană, să obţină cetăţenie indiană.

Manifestanţii susţin că noul act normativ discriminează comunitatea musulmană şi nu respectă Constituţia Indiei. Cel puţin 14 persoane au murit în luna decembrie în luna confruntărilor violente între protestatari şi forţele de ordine.

În Irak, activiştii pentru drepturile omului au informat că cel puţin 485 de persoane au murit, iar alte 20.000 au fost rănite în urma protestelor din ultimele luni.

Protestele antiguvernamentale au fost declanşate în Irak la data de 1 octombrie, fiind denunţate corupţia din instituţii, starea serviciilor şi influenţa din ce în ce mai mare a Iranului.

Parlamentul de la Bagdad a adoptat la 24 decembrie o nouă lege electorală, aceasta fiind solicitată de către miile de protestatari. Noua lege va permite alegătorilor ă voteze parlamentari în mod individual, în loc să voteze liste de partid.

În Iran, protestele declanşate în noiembrie au fost cauzate de creşterea puternică a preţurilor benzinei şi motorinei, însă la scurt timp, protestatarii au început să solicite mai multe drepturi, manifestaţiile transformându-se în proteste împotriva actualului regim de la Teheran.

Peste 1.500 de persoane au murit în cadrul protestelor declanşate pe 15 noiembrie în această ţară.

Alte proteste au avut loc în Liban, care fost acaparat de un val istoric de proteste începând cu 17 octombrie, care a dus la demisia lui Saad al-Hariri din funcţia de prim-ministru, pe fondul furiei provocate de eşecul guvernului de a aborda cea mai gravă criză economică a ţării de la războiul civil din 1975-1990.

Protestele sunt organizate în continuare în această ţară faţă de noul premier, Hassan Diab, care este susţinut de organizaţia şiită Hezbollah şi de aliaţii săi.

În Algeria, ţară din nordul Africii, protestele au fost declanşate după ce Abdelaziz Bouteflika şi-a anunţat planurile pentru a candida pentru un nou mandat de preşedinţie. Acesta a demisionat pe 2 aprilie, după ce s-a aflat la conducere 20 de ani.

Alte valuri de manifestaţii au afectat de asemenea şi America de Sud. În Bolivia, mai multe proteste de amploare au fost declanşate în urma acuzaţiilor de fraudă electorală. Acestea au dus la demisia preşedintelui Evo Morales la data de 10 noiembrie.

Chile a trecut în 2019 prin cea mai gravă criză politică pe care a cunoscut-o ţara sud-americană de la revenirea la democraţie în 1990. Cel puţin 24 de persoane au murit, iar alte câteva mii au fost rănite în timpul protestelor violente izbucnite în această ţară.

Liderii mişcării de protest, începută pe 18 octombrie, în mai multe oraşe din Chile, au solicitat Guvernului reforme imediate şi de amploare care includ, printre altele, creşterea salariului minim, reducerea preţurilor medicamentelor şi o nouă Constituţie.