Reuniune secretă la Viena. Țările bogate ale UE își fac strategia pentru buget, înaintea negocierilor cu statele beneficiare

Este pentru prima dată când oficiali de rang înalt din țările mai bogate ale UE, inclusiv Franța, Germania și statele nordice, se adună la aceeași masă pentru a construi o strategie în privința propunerii controversate a Comisiei Europene privind bugetul de 1.816 miliarde de euro, informează Politico.

Scopul este de a forma un bloc înaintea discuțiilor cu țări precum Polonia, Spania și Italia, care susțin cheltuieli mai mari, în special pentru agricultură și pentru finanțarea regiunilor mai sărace.

Negocierile încep în culise

Negocierile oficiale privind bugetul abia au început, însă, în culise, funcționarii din țările cu viziuni similare deja își fac planuri. Miniștrii nu vor participa la reuniunea de la Viena, ei vor discuta bugetul în octombrie, la o întâlnire la nivelul UE.

În fiecare negociere bugetară, țările cu interese comune se coalizează pentru a elabora linii comune de atac, a organiza întâlniri comune cu Comisia și a împărți sarcini practice, precum testarea formulelor de alocare a banilor.

Obiectivul final este să depășească tabăra rivală, să câștige negocierile și să orienteze uriașul buget al UE mai aproape de propriile priorități.

„În termeni fotbalistici, este o fază fixă. Este ceva normal”, a declarat pentru Politico europarlamentarul polonez Janusz Lewandowski, care a fost comisar european pentru buget între 2010 și 2014.

Două mari tabere în UE

În loc ca fiecare să lupte pe cont propriu, cele 27 de state ale UE se grupează în două mari tabere.

De o parte sunt „contribuabilii neți” înstăriți, de la Suedia la Franța, care contribuie mai mult decât primesc din bugetul UE și sunt, în general, favorabili unui buget mai restrâns.

Tabăra rivală, a beneficiarilor neți, cunoscută sub numele de „Prietenii Coeziunii”, este o largă alianță de state din sudul și estul Europei, inclusiv Italia, Spania și Polonia, care susțin un buget mai mare, mai ales în ceea ce privește fondurile de coeziune ce sprijină regiunile mai sărace din blocul comunitar.

Există diferențe evidente în fiecare tabără. De exemplu, Franța, care este un contributor net, și Olanda au agende complet diferite pe teme precum datoria la nivelul UE, pe care Parisul o susține, dar Haga o respinge.

În privința subvențiilor agricole, Franța este mai apropiată de Polonia, mare consumatoare de fonduri, decât de membrii propriului club.

Dar statele încearcă să rezolve aceste diferențe în cadrul propriilor grupuri, unde stabilesc poziții-cheie, precum dimensiunea totală a bugetului.

Grupul care se reunește joi la Viena va fi condus de cele două puteri ale UE, Germania și Franța.

Polonia, liderul beneficiarilor

În cealaltă tabără, Polonia preia, de obicei, conducerea, fiind țara care primește cei mai mulți bani din bugetul UE.

Totuși, parteneriatul vechi de decenii dintre Varșovia și Budapesta, bazat pe interese comune, a fost afectat de ruptura cu premierul Viktor Orbán, al cărui derapaj democratic a determinat Comisia să blocheze miliarde de euro în fonduri.

Această ruptură a deschis calea pentru țările mediteraneene, care susțin, de asemenea, o finanțare generoasă pentru regiunile sărace, să joace un rol mai puternic de coordonare în cadrul coaliției.

Pe 1 septembrie, Malta a prezidat o reuniune a experților bugetari din grupul Prietenii Coeziunii.

Negociatorii experimentați susțin că deciziile-cheie se iau în astfel de întâlniri restrânse.

Poziția Comisiei

Așteptând pe margine, Comisia va face lobby pe lângă guvernele naționale pentru a rămâne cât mai aproape de propunerea sa inițială în timpul negocierilor cu Consiliul și Parlamentul.

În lunile următoare, comisarul pentru buget, Piotr Serafin, fost ambasador al Poloniei la UE, va intermedia discuțiile între contributori neți și Prietenii Coeziunii.

Prins între cele două tabere rivale, comisarul „poate vedea toate cărțile de pe masă”, a spus un oficial al Comisiei.