România a furnizat arme gherilelor columbiene

România a furnizat 3,63 la sută (adică 361) din armele predate de Forţele Unite de Autoapărare din Columbia (AUC) autorităţilor în perioada 2003-2006 ceea ce reprezintă 7,44 la sută din armele europene, potrivit unui raport al Fundaţiei Ideas para la Paz, finanţat de Guvernul belgian.

506 afişări
Imaginea articolului România a furnizat arme gherilelor columbiene

România a furnizat arme gherilelor columbiene (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Conform documentului, printre cele 361 de arme furnizate de România se numără 15 arme de calibrul 7,62x39 milimetri, 25 de puşti model AK-47, 33 de puşti SAR-1 şi opt arme AKM.

Majoritatea puştilor predate de forţele paramilitare erau de fabricaţie străină, cele mai multe provenind din ţări ca Bulgaria, Ungaria, Germania şi România.

Bulgaria a reprezentat sursa principală a armelor de provenienţă europeană, reprezentând 38,07 la sută a armelor, urmată de Belgia (14,52 la sută), Germania (12,01 la sută), Ungaria (8,55 la sută) şi România (7,44 la sută).

Unele dintre cele mai comune modele predate de organizaţie - puştile de asalt AKM şi AKM MpiKM - sunt produse în cinci ţări, respectiv Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi fosta Germanie de Est.

Raportul mai arată că diferenţele dintre numerele de serie ale puştilor de fabricaţie românească AKM şi SAR-1, care indică producţia lor pe o perioadă de 18 ani, ridică întrebarea dacă armele au sosit în acelaşi lot, în cadrul unei singure tranzacţii, sau dacă comerţul de arme din România către Columbia s-a desfăşurat pe o perioadă mult mai lungă decât s-a crezut.

Informaţiile cuprinse în acest document denotă existenţa unui număr mare de arme produse la sfârşitul anilor '90 în ţări care, deşi la acea vreme nu erau state membre ale Uniunii Europene, nu permiteau livrarea de armament unor organizaţii nestatale.

Printre acestea se numără diverse cazuri de arme produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România, ţări care s-au alăturat UE în 2004 şi 2007, dar ale căror legislaţii naţionale referitoare la exportul de arme ar fi trebuit să nu permită ca aceste arme să ajungă în posesia AUC.

Raportul a fost realizat în perioada iunie 2008 - septembrie 2009 şi a beneficiat de finanţare din partea Guvernului Belgiei, fiind elaborat de echipa de cercetători în domeniul securităţii şi apărării de la Fundaţia Ideas para la Paz (FIP), cu sprijinul lui An Vranckx, cercetător în cadrul Grupului de Cercetare a Conflictelor de la Universitatea din Ghent şi cercetător asociat la Centrul Universitar al Naţiunilor Unite pentru Studii Comparative de Integrare Regională.

Documentul pune în lumină traficul ilegal de arme. În acest scop, informaţiile existente au fost combinate cu analize cantitative, folosind date despre 9.883 dintre cele 18.051 de arme predate de AUC în perioada 2003-2006, precum şi despre 101 arme confiscate de autorităţile columbiene de la alte grupări armate ilegale.

Textul îşi propune, pe de o parte, să ofere o nouă perspectivă asupra acestui fenomen insuficient studiat, iar de pe de alta, prezintă o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea strategiilor guvernamentale menite să rezolve această problemă, atât autorităţilor columbiene, cât şi Uniunii Europene şi altor ţări.

Raportul menţionează că, în ultimii ani, agenţiile de informaţii columbiene au investigat o operaţiune de trafic de arme româneşti, concentrându-şi atenţia pe puştile SAR.

La data de 27 octombrie, directorul general al Romarm, Ioan Gârbacea, a confirmat pentru MEDIAFAX încheierea unui contract cu firma Trowl Services Limited, folosită, potrivit unei publicaţii a ONU, de către traficantul de arme Monzer al-Kassar drept paravan pentru un export de armament destinat brigăzilor FARC, dar a precizat că el nu a fost finalizat.

"Vă pot spune că Romarm a încheiat un contract cu firma Trowl Services Limited, contract ce avea ca scop livrarea unor produse destinate poliţiei din Nicaragua. Acest contract, ca de altfel toate contractele pe care noi le încheiem, nu intră în vigoare, conform unei clauze clare şi, aş spune, primordiale, decât după ce este primită licenţa de export a Autorităţii Naţionale de Control a Exporturilor (ANCEX). Deşi pentru acest contract a fost eliberată o licenţă de export de către ANCEX, ea a fost retrasă imediat, iar cât timp ea a fost valabilă nu s-a făcut nicio livrare şi nu s-a încasat niciun ban în cadrul acestui contract", afirma Gârbacea.

Acele declaraţii au fost făcute în contextul apariţiei unui articol publicat în revista Institutului ONU privind dezarmarea (UNIDIR), care arăta că Monzer al-Kassar, liderul unei reţele internaţionale de trafic de arme condamnat în SUA, a negociat cu compania românească Romarm, în 2007, cumpărarea de armament care urma să ajungă la gruparea columbiană FARC.

În februarie, Monzer al-Kassar a fost condamnat de Tribunalul districtual din New York la 30 de ani de detenţie pentru faptul că acceptase să furnizeze armament grupării teroriste columbiene FARC.

Tot atunci, directorul Direcţiei Arme Convenţionale din Agenţia Naţională de Control al Exporturilor declara că tranzactia despre care UNIDIR a relatat nu a fost niciodată realizată, lăsând să se înţeleagă faptul că instituţia pe care o reprezintă nu a avizat vreodată un astfel de export.

"Oricine poate încheia orice contract, însă în cazul acestui gen de afaceri actul conţine o clauză referitoare la obţinerea acordului de la noi, de la ANCEX. Întrebaţi-i pe cei de la Romarm dacă au primit vreun aviz pentru respectiva tranzacţie", a spus oficialul ANCEX, refuzând orice alt comentariu.

Anterior, la 3 august, ANCEX preciza că în perioada 2007-2009 nu au fost autorizate exporturi de produse militare cu destinaţia Columbia, dar au fost emise două licenţe în 2006 pentru exportul de accesorii pentru computerele de bord ale elicopterelor militare (categoria ML 10 din listele de control) către Guvernul Columbiei - Forţele Aeriene Militare, în valoare de 19.192 euro.

ANCEX a făcut aceste precizări după ce AFP relatase, citând cotidianul El Tiempo, că arsenalul FARC include arme din mai multe ţări, inclusiv rachete româneşti.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici