Saad al-Hariri, premierul demisionar al Libanului, ar putea fi desemnat să formeze noul Guvern de la Beirut

În urma retragerii lui Khatib, preşedintele libanez Michel Aoun a amânat până pe 16 decembrie consultările cu parlamentarii. Amânarea a fost solicitată de majoritatea partidelor parlamentare, a menţionat Preşedinţia, potrivit The Jerusalem Post.

Hariri a demisionat pe data de 29 octombrie, în urma protestelor masive cauzate de degradarea situaţiei economice şi sociale din Liban.

Discuţiile pentru formarea unui nou Cabinet au fost marcate de disensiunile dintre Hariri, care este susţinut de Occident şi statele arabe din Golf, şi adversarii săi, inclusiv Hezbollah, o grupare şiită susţinută de Iran.

Luna trecută, Hariri şi-a retras oficial candidatura la funcţia de premier.

Un consens asupra numirii lui Khatib a părut să se formeze săptămâna trecută în rândul principalelor partide, dar acesta nu a reuşit să câştige suficient sprijin din partea comunităţii musulmane sunnite.

"Am aflat ... că, în urma întâlnirilor, consultărilor şi contactelor cu fiii sectei islamice (sunnite), s-a ajuns la un acord privind numirea lui Saad al-Hariri pentru a forma următorul guvern", a spus Khatib.

Ulterior, Khatib a mers să se întâlnească cu Hariri la reşedinţa sa din Beirut, unde şi-a anunţat retragerea candidaturii sale.

Până în acest moment nu a existat nicio declaraţie din partea lui Hariri după retragerea lui Khatib.

Hariri a afirmat recent că este dispusă să revină ca prim-ministru doar dacă ar putea conduce un guvern de miniştri specializaţi, fiind de părere că doar un astfel de executiv va mulţumi protestatari şi va gestiona criza economică.

Dar această idee a fost respinsă de grupuri precum Hezbollah şi aliatul organizaţiei, preşedintele Aoun. Aceştia spun că guvernul trebuie să includă politicieni.

Proteste masive au loc în Liban începând din 17 octombrie, în contextul degradării situaţiei economice şi sociale, conform cotidianului Le Figaro.

Protestatarii acuză clasa politică de corupţie şi incompetenţă. În ultimele săptămâni, mii de persoane au fost disponibilizate, iar în ultimele zile au fost semnalate multe cazuri de sinucidere.

Aproximativ o treime dintre cetăţenii Libanului trăiesc în condiţii aflate sub pragul sărăciei, iar rata şomajului în rândul tinerilor este de peste 30%, conform unui raport de evaluare elaborat de Banca Mondială.

În contextul crizei economice şi situaţiei sociale precare, premierul demisionar Saad Hariri a cerut asistenţă financiară din partea ţărilor arabe şi occidentale.