Danemarca a devenit, luna trecută, prima ţară europeană care a revocat statutul de rezidenţă pentru peste 200 de refugiaţi sirieni. A fost momentul în care s-a confruntat cu o condamnare generală din partea parlamentarilor UE, a agenţiei ONU pentru refugiaţi şi a grupurilor care apără drepturile omului.
Autorităţile din Copenhaga susţin că părţi din Siria sunt acum suficient de sigure pentru ca refugiaţii să se întoarcă. Guvernul mai spune că a fost întotdeauna clar că protecţiile pe care le-au oferit au fost temporare.
Dar problema a divizat ţara, iar activiştii au planificat pentru miercuri proteste în mai multe oraşe cu intenţia de a-i sprijini pe refugiaţi.
Pentru o ţară cu reputaţie liberală, Danemarca a devenit cunoscută pentru că şi-a schimbat în mod repetat politicile de imigraţie, în ultimii ani.
Într-o mişcare separată, Danemarca a semnat recent un acord de migraţie cu Rwanda, ceea ce a condus la speculaţii.
Autorităţile daneze au informat familia Sarei, în februarie, că ea, părinţii şi fraţii mai mici nu mai pot rămâne în ţară.
„Toată viaţa mea este aici. Cum mă pot întoarce în Siria acum?”, spune tânăra de 19 ani, care vorbeşte fluent limba daneză şi urmează să susţină examenele finale de liceu luna viitoare. Visează să devină arhitect, dar după şase ani în Danemarca viitorul ei este acum nesigur.
Se numără printre peste 200 de cetăţeni sirieni cărora li s-a retras rezidenţa pe motiv că Damasc şi regiunile înconjurătoare sunt acum considerate sigure pentru trai.
La mai bine de un deceniu după izbucnirea conflictului în Siria, aproximativ 35.000 de cetăţeni sirieni locuiesc în Danemarca.
În ultimul an, serviciul de imigrare a reevaluat cazurile a peste 1.200 de refugiaţi din regiunea mai largă a Damascului. „Condiţiile din Damasc în Siria nu mai sunt atât de grave încât există motive pentru acordarea sau prelungirea permiselor de şedere temporare”, au explicat autorităţile.