Ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat luni, după o reuniune extraordinară online a miniștrilor de externe ai blocului comunitar, că Estonia nu va accepta niciodată frontiere schimbate prin forță și că agresiunea „nu trebuie recompensată, nici în Ucraina, nici în altă parte”.
„Când un agresor obține ceea ce vrea, i se mărește apetitul. Nu putem repeta greșelile din 1938, când politica de conciliere a dus la agresiune și mai mare. Trebuie să rămânem fermi împotriva oricăror modificări forțate ale frontierelor”, a spus Tsahkna, citat de Radiodifuziunea publică estoniană, referindu-se la întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin programată vineri, în Alaska.
Șeful diplomației estoniene a subliniat că „nimic nu poate fi convenit despre Ucraina fără Ucraina” și că țara trebuie să își poată alege singură drumul, inclusiv aderarea la NATO și UE.
„Greșelile din 1938” desemnează Acordul de la München, prin care marile puteri europene au cedat Germaniei naziste regiunea Sudetă din Cehoslovacia, zonă locuită majoritar de etnici germani, fără acordul acesteia, în încercarea de a evita războiul. Concesia nu a adus pacea, ci l-a încurajat pe Hitler să continue agresiunea, ducând, în mai puțin de un an, la ocuparea întregii Cehoslovacii și la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Securitatea Ucrainei este securitatea Europei”, a menționat oficialul estonian, exprimându-și susținerea pentru inițiativa „coaliției celor dispuși”, condusă de Marea Britanie și Franța, de a oferi garanții de securitate Kievului.
Referindu-se la criza din Orientul Mijlociu, Tsahkna a avertizat că acțiunile militare continue din Gaza slăbesc eforturile de pace și adâncesc criza umanitară: „Ajutorul trebuie să ajungă rapid, iar Hamas trebuie să elibereze toți ostaticii. Susținem soluția celor două state, în conformitate cu Rezoluția 2735 a Consiliului de Securitate al ONU”.
Adoptată la 10 iunie 2024, rezoluția a fost propusă în timpul mandatului președintelui american Joe Biden și susține un acord în trei faze care prevede: un armistițiu imediat și complet, eliberarea ostaticilor, retragerea israeliană din Gaza și un plan de reconstrucție pe termen lung. Textul reafirmă soluția celor două state și respinge schimbări teritoriale sau demografice în regiune.