Liderii europeni se pregătesc să solicite sancțiuni mai dure împotriva Rusiei la summitul de joi, intrând în contradicție cu Donald Trump, la doar câteva zile după ce președintele american a încheiat un acord cu Vladimir Putin pentru relaxarea restricțiilor asupra exporturilor rusești de motorină, relatează POLITICO.
Potrivit unui proiect de declarație comună obținut de publicație, liderii UE vor cere noi sancțiuni și măsuri care să vizeze veniturile petroliere ale Moscovei. Guvernele europene contestă și afirmația lui Trump potrivit căreia ar fi obținut un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina.
În timp ce Trump încearcă să reducă prețurile combustibililor din SUA prin creșterea livrărilor de motorină rusească, liderii europeni consideră că limitarea veniturilor energetice ale Kremlinului rămâne esențială pentru a-l determina pe Putin să încheie războiul.
„Rusia nu este interesată de dezescaladare, de încetarea focului sau de pace. De aceea, voi merge la Bruxelles pentru a le cere partenerilor mei să ia serios în considerare înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei”, a declarat premierul polonez Donald Tusk, la o conferință de securitate organizată la Varșovia.
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut, de asemenea, noi restricții, invocând continuarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.
„Rusia va negocia cu bună-credință doar sub presiune. În urma atacurilor nesăbuite ale Moscovei asupra infrastructurii energetice civile a Ucrainei, trebuie să înăsprim și mai mult sancțiunile”, a afirmat Merz.
Miniștrii de externe ai UE au aprobat luni cea mai amplă extindere de până acum a listei de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând peste 1.600 de persoane și entități.
Comisia Europeană pregătește și al 23-lea pachet de sancțiuni sectoriale, care ar putea fi transmis guvernelor europene până la sfârșitul anului.
Mai mulți diplomați europeni consideră că decizia lui Trump de a relaxa restricțiile asupra energiei rusești este determinată în principal de preocupările politice interne, înaintea alegerilor americane din noiembrie.
Acordul cu Putin ar urma să aducă pe piețele internaționale încă 4,8 milioane de tone de motorină rusească în următoarele luni, pentru a reduce presiunea asupra prețurilor.
Oficialii europeni și ucraineni se îndoiesc însă că aceste cantități vor avea un impact semnificativ asupra pieței americane și avertizează că înțelegerea riscă să submineze eforturile de limitare a veniturilor Moscovei.
„Este vorba despre alegerile de la jumătatea mandatului. A spus că va reduce prețurile, dar apoi a decis să intre în război cu Iranul”, a declarat un oficial european.
Disputa a reaprins apelurile europene către Washington pentru aplicarea propriilor sancțiuni împotriva Moscovei.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut Statelor Unite să își alinieze strategia cu cea a Bruxellesului, făcând referire la legislația americană privind sancțiunile împotriva Rusiei, semnată de Trump luna trecută, dar care nu a fost încă aplicată integral.
Și unii republicani susțin înăsprirea măsurilor. Congresmenul Dan Crenshaw a declarat că Washingtonul trebuie să pună în aplicare legea privind sancțiunile împotriva Rusiei.
În acest context, comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a subliniat că Europa trebuie să își asume mai rapid „responsabilitatea principală” pentru propria apărare, pe măsură ce Statele Unite își reduc prezența militară pe continent.
Primul test al acestei strategii va avea loc joi, când liderii UE vor încerca să mențină presiunea asupra Moscovei, în timp ce Washingtonul adoptă o abordare diferită.