Amenințările președintelui american cu introducerea unor tarife au influențat, în ultimele 18 luni, modul în care Comisia Europeană a abordat cazurile care vizează companiile americane și au scos la iveală diviziuni interne privind cât de ferm ar trebui aplicate noile reguli, informează Financial Times.
„Nu suntem proști. Evităm provocările inutile în domeniul tehnologiei”, a declarat un oficial european, citat de FT.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să propună noi limite de vârstă pentru accesul la platformele digitale. Copiii sub 13 ani nu ar mai avea acces la rețelele sociale, adolescenții mai mari ar urma să primească acces treptat, iar platformele de jocuri care folosesc funcții ce pot crea dependență ar putea fi, la rândul lor, supuse unor restricții.
Abordarea este mai moderată decât măsurile similare adoptate sau luate în calcul în țări precum Marea Britanie, Australia și Indonezia, unde limita de vârstă este de 16 ani. În interiorul UE există însă diferențe de opinie privind vârsta de la care ar trebui permis accesul.
Noile măsuri ar afecta companii americane din domeniul tehnologiei, inclusiv Meta, într-un moment în care Bruxelles-ul investighează deja funcțiile de pe Instagram și Facebook despre care există suspiciuni că ar putea crea dependență.
Franța și Grecia au cerut de mai mult timp Comisiei Europene să introducă restricții ample privind accesul copiilor la rețelele sociale. În țările nordice și în Europa Centrală și de Est există însă în continuare rezerve privind oportunitatea ca guvernele să impună astfel de măsuri și, mai ales, dacă acestea pot fi aplicate în practică.
Nemulțumită de ritmul lent al discuțiilor de la Bruxelles, Franța a încercat să interzică accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani. Măsura a fost ulterior anulată de cea mai înaltă instanță a țării.
Companiile de social media susțin că au introdus deja măsuri pentru protejarea copiilor. Instagram, de exemplu, oferă conturi speciale pentru adolescenți, care includ limite privind timpul petrecut în aplicație și setări suplimentare de confidențialitate pentru restricționarea contactelor din partea persoanelor necunoscute.
Planul UE va fi însă pus la încercare de administrația Trump, care s-a opus unor astfel de restricții, invocând atât libertatea de exprimare, cât și interesele mediului de afaceri.
Trump a acuzat în repetate rânduri UE că vizează în mod special companiile americane și a amenințat cu tarife ca răspuns la măsurile adoptate de Bruxelles.
Anthony Whelan, cel mai înalt funcționar european din domeniul concurenței, a declarat pentru Financial Times că aceste divergențe sunt „dezamăgitoare”, în condițiile în care autoritățile de reglementare din SUA și Europa au adesea preocupări similare.
El a respins însă ideea că presiunile geopolitice determină Bruxelles-ul să evite deschiderea unor investigații împotriva companiilor americane.
În iulie, după ce Comisia Europeană a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor digitale ale UE, Trump a avertizat că blocul comunitar va plăti „un preț foarte mare”.