Viktor Orbán spune că doar Donald Trump poate pune capăt războiului din Ucraina. Premierul Ungariei cere discuţii între SUA şi Rusia

În cadrul unei dezbateri la Berlin, Orbán a declarat că preşedintele american Joe Biden a mers „prea departe” când l-a numit pe preşedintele rus Vladimir Putin criminal de război şi a afirmat în martie că acesta „nu poate rămâne la putere”.

„Ar fi foarte greu pentru Biden să facă pace”, a spus Orbán. „Acest lucru va suna brutal, dar speranţa pentru pace poartă numele de Donald Trump”.

Unele state UE, în special cele din ţările baltice şi din Europa de Est, au protestat faţă de relaţia strânsă a lui Orbán cu Putin. Deşi premierul a votat în mod constant alături de restul UE în privinţa sancţiunilor, el s-a abţinut să atace Rusia la fel de dur ca alţi lideri occidentali, informează Financial Times.

Războiul din Ucraina, ziua 1223. Cel puțin 6 persoane au fost ucise și 26 rănite în ultima zi / Ritmul negocierilor depinde de eforturile Kievului și Washingtonului

Detalii din culisele summitului NATO de la Haga: Ce i-au cerut membrii Alianței lui Trump la dineul informal găzduit de regele olandez

Orbán, care se afla la Berlin pentru discuţii cu Olaf Scholz, cancelarul german, a descris politica de sancţiuni a Comisiei Europene ca fiind „dezastruoasă”, afirmând că acestea sunt puse în aplicare într-un mod care „dăunează intereselor europene”.

El a spus că sancţiunile împotriva energiei ruseşti au dus la creşterea preţurilor la petrol şi gaze, sporind veniturile Kremlinului. „Dacă le-am fi implementat în mod corespunzător, preţurile nu ar fi fost atât de ridicate în acest moment”, a spus el. „În chestiunea energiei, noi suntem pitici, iar ruşii sunt giganţi. Un pitic sancţionează un gigant şi suntem cu toţii uimiţi când piticul moare”.

Orbán a respins sugestiile potrivit cărora ar fi fost mai mult de partea Rusiei în război decât de partea Ucrainei, afirmând că invazia Rusiei a fost un „act de agresiune” şi o încălcare clară a dreptului internaţional.

Dar a spus că comunitatea internaţională nu a reuşit să „izoleze” conflictul, aşa cum a reuşit să facă în 2014, când Rusia a invadat şi anexat Crimeea – o realizare pe care a atribuit-o abilităţilor politice ale fostului cancelar german Angela Merkel, descriind diplomaţia sa de atunci drept o „lovitură de maestru”.

Întrebat dacă Merkel ar fi putut preveni războiul dintre Rusia şi Ucraina dacă încă ar fi fost cancelar, el a răspuns: „sigur”.

Orbán a lăsat să se înţeleagă că SUA au devenit parte a războiului prin furnizarea de bani şi arme Kievului, iar războiul va continua atâta timp cât Ucraina va continua să primească sprijin american. Din acest motiv, acesta ar putea fi oprit doar prin negocieri directe între Rusia şi SUA, şi nu între Rusia şi Ucraina.

„Doar americanii pot pune capăt acestui război”, a spus el.

Laudele sale la adresa lui Trump nu sunt noi. Orbán şi cei mai apropiaţi consilieri ai săi au dat de multe ori de înţeles că speră ca partidul republican să revină la putere.

„Politica americană ar putea fi foarte diferită foarte curând, iar pentru ei Ungaria este un model”, a declarat Balázs Orbán, principalul consilier politic al premierului, într-un interviu recent. „Ungaria nu mai este un proscris al dreptei americane şi pariem pe o performanţă bună a acestora la alegerile intermediare şi în 2024”, a declarat el pentru Financial Times.

În august, premierul ungar a ţinut un discurs la Conferinţa de acţiune politică conservatoare din Texas, cea mai influentă adunare a dreptei americane. În cadrul acestuia, Orbán a făcut apel la delegaţi să „ne unim forţele . . pentru că noi, ungurii, ştim cum să-i învingem pe duşmanii libertăţii pe câmpul de luptă politic”.