WSJ: O presiune coordonată a forțat Hamas să accepte un acord pe care nu și-l dorea

Sharm el-Sheikh – Când liderul Hamas, Khalil al-Hayya, a văzut pentru prima dată planul președintelui Donald Trump pentru pacea din Gaza — care cerea ca gruparea sa să se dezarmeze fără prea multe garanții clare că Israelul va pune capăt războiului — reacția sa imediată a fost un refuz, scrie WSJ.

Planul, modificat considerabil de Israel și prezentat Hamas de către premierul Qatarului și șeful serviciilor de informații egiptene, nu semăna deloc cu ceea ce Hayya fusese făcut să creadă că va primi, potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile. Hayya, care cu mai puțin de o lună în urmă fusese ținta unui atac israelian în Qatar, le-a spus mediatorilor că Hamas va păstra ostaticii israelieni până când va obține garanții aplicabile că războiul se va încheia.

Dar două zile mai târziu, Hamas a revenit la mediatorii arabi cu un răspuns afirmativ. Acordul nu se schimbase. Presiunea asupra Hamas da.

Egiptul și Qatarul i-au transmis lui Hayya că aceasta este ultima șansă de a pune capăt războiului, au declarat oficialii. L-au avertizat că menținerea ostaticilor devenise o povară strategică, oferind Israelului o justificare pentru a continua luptele.

A doua zi, Turcia s-a alăturat presiunilor, avertizându-l pe Hayya că, dacă Hamas nu va aproba planul, își va pierde toată susținerea politică și diplomatică: Qatarul și Turcia nu vor mai găzdui conducerea politică a grupului, iar Egiptul nu va mai insista ca Hamas să aibă un rol în guvernarea postbelică a Gazei.

A fost suficient pentru ca Hamas să fie de acord să elibereze toți ostaticii din Gaza și să semneze prima parte a planului de pace al lui Trump, renunțând la cel mai important atu de negociere pentru a rămâne la masa discuțiilor. Deși și-a formulat acceptul cu numeroase rezerve, Hamas i-a oferit lui Trump ocazia de a declara o victorie diplomatică și de a pregăti terenul pentru o eliberare de ostatici la începutul acestei săptămâni.

„Hamas, supus unei presiuni considerabile”

„Hamas este supus unei presiuni considerabile din partea mediatorilor regionali”, a spus Tahani Mustafa, cercetător invitat la European Council on Foreign Relations. „Gruparea știe, de asemenea, că este puțin probabil să supraviețuiască politic dacă lucrurile continuă în acest fel, mai ales având în vedere scăderea popularității sale.”

Qatarul și Egiptul nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Întrebat despre presiunile primite, Khaled al-Qaddoumi, reprezentantul Hamas la Teheran, a afirmat că gruparea a acceptat propunerea lui Trump deoarece aceasta garanta că palestinienii nu vor fi forțați să părăsească Gaza și deschidea calea pentru ajutor umanitar și reconstrucție. Qaddoumi a adăugat că Hamas se bazează acum pe Trump pentru a se asigura că Israelul nu va relua luptele.

Campania care a forțat Hamas să accepte un acord nedorit a fost rezultatul unor săptămâni de eforturi coordonate de echipa lui Trump, menite să unească Egiptul, Qatarul și Turcia într-un front comun de presiune asupra Hamas.

Criticii ceruseră de multă vreme ca mediatorii arabi să facă mai mult pentru a determina Hamas să încheie războiul, însă de data aceasta condițiile erau favorabile.

„Cred că toată lumea voia pur și simplu să se termine”, a declarat Michael Ratney, fost ambasador al SUA în Arabia Saudită și diplomat de rang înalt în Israel.

Relațiile lui Trump din Gold, pârghia de influență

Relațiile mai bune ale lui Trump cu Turcia și statele din Golf i-au oferit o pârghie de influență asupra țărilor cu legături cu Hamas. În același timp, statele din Golf deveniseră tot mai îngrijorate că războiul ar putea amenința propria lor securitate, mai ales după atacul israelian asupra Hamas în Qatar.

Hamas se confrunta și cu presiuni interne crescânde — lipsă de fonduri, dificultăți în menținerea războiului de gherilă împotriva forțelor israeliene care au preluat mare parte din Gaza și o populație palestiniană epuizată, înfometată și dornică ca războiul să se încheie.

După ce Trump a reușit să-l facă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să accepte public încetarea războiului, Hamas a rămas singurul opozant, fără ieșire.

Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Un oficial american a declarat că rezultatul a fost mai puțin despre presiune și mai mult despre construirea încrederii.

Hamas începuse deja să dea semne de flexibilitate înainte ca Trump să-și prezinte planul. În august, gruparea a renunțat la cererea ca Israelul să se retragă complet din coridorul de la granița cu Egiptul și din zonele de securitate de la frontiera cu Israelul.

De asemenea, Hamas și-a arătat disponibilitatea de a preda arme grele, precum lansatoare de rachete, către observatori arabi și de a permite unora dintre liderii săi să părăsească Gaza, potrivit mediatorilor.

Israelul a respins presiunile internaționale

Între timp, Israelul a respins presiunile internaționale pentru a opri războiul și a intensificat ofensiva în centrul orașului Gaza, cerând capitularea totală a Hamas.

Deși multe elemente ale actualului acord fuseseră discutate de peste un an, echilibrul de putere în Orientul Mijlociu s-a schimbat radical, creând condițiile pentru un progres real.

Campaniile militare și de informații împotriva Libanului și Iranului i-au făcut pe liderii arabi tot mai precauți față de puterea în creștere a Israelului și disponibilitatea acestuia de a o folosi. Atacul asupra Qatarului — aliat al SUA și gazdă a unei baze militare americane — a subliniat riscul ca războiul să destabilizeze chiar și cele mai bogate state din Golf, ceea ce a întărit opoziția arabă față de conflict.

Trump a început, de asemenea, să curteze Turcia. Președintele Recep Tayyip Erdoğan, marginalizat în mandatul lui Joe Biden după ani de tensiuni diplomatice cu Washingtonul, a fost primit de Trump la prima sa întâlnire la Casa Albă după mai bine de cinci ani, în septembrie. Erdoğan a condus și o reuniune a liderilor țărilor musulmane la ONU, unde s-au discutat căi de soluționare a războiului din Gaza.

„Asta i-a întărit lui Trump convingerea că Erdoğan este omul potrivit pentru a-l forța pe Hamas să cedeze”, a declarat Gonul Tol, cercetător principal la Middle East Institute.

Erdoğan l-a trimis pe șeful serviciilor sale de informații, Ibrahim Kalin, să participe la negocierile de săptămâna trecută din stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh. Implicarea Turciei a întărit sentimentul că întregul Orient Mijlociu vorbea pe o singură voce în favoarea acordului.

Hayya și Hamas rămăseseră fără timp

Când Hayya a sosit în Sharm el-Sheikh pentru a conduce delegația Hamas, la scurt timp după ce fusese vizat de un atac israelian, acest lucru simboliza supraviețuirea grupării după peste doi ani de bombardamente menite să o elimine, de la atacul sângeros din 7 octombrie 2023, care declanșase războiul.

În realitate însă, Hayya și Hamas rămăseseră fără timp pe măsură ce puterile regionale își coordonau presiunile. Înainte de finalul primei zile de discuții, mediatorii i-au transmis un avertisment clar: „Aveți cinci zile să decideți. Acceptați planul lui Trump sau continuați un război fără sfârșit.”

Înainte ca termenul să expire — deși unele detalii, precum linia exactă de retragere a forțelor israeliene și lista prizonierilor palestinieni ce urmau să fie eliberați, erau încă nerezolvate — Hamas a fost de acord oficial cu eliberarea ostaticilor.