Cum ajunge războiul din Iran în ratele românilor. ROBOR-ul poate începe să urce din iunie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Potrivit unei analize prezentate miercuri de Asociația CFA România – organizația analiștilor financiari certificați, citată de Economedia, efectele conflictului se văd deja în inflație, după creșterile rapide ale prețurilor la energie, carburanți și alte produse influențate de piața petrolului.

Inflația, primul efect al războiului

Inflația este primul canal prin care un conflict extern ajunge să afecteze economia locală și, ulterior, dobânzile la credite, a explicat Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al Asociației CFA România.

Senatul SUA insistă să-i blocheze lui Trump războiul din Iran. Câte voturi mai sunt necesare

Iranul vine cu oferta care poate opri războiul. Ce îi cere lui Trump pentru pace în Orientul Mijlociu

„Așteptările se formează acum, pentru că războiul din Iran este totuși de dată recentă. Și atunci există în momentul acesta o presiune clară atât pe inflație – și o vedem deja”, a declarat Cabat.

„Țările din Europa de Est au fost lovite cam toate. Au acum inflații peste 5%, unele peste 6%, noi aproape de 11%. Deci, prin inflație, lucrul acesta se va duce imediat și în dobânzi”, a adăugat analistul financiar.

Piața anticipează dobânzi mai mari din iunie

Acesta a explicat că, atunci când cresc prețurile la energie și combustibili, cresc și costurile pentru companii și populație. În timp, băncile și piețele financiare încep să anticipeze o inflație mai mare, ceea ce duce la dobânzi mai ridicate în economie.

În cazul României, efectele pot fi amplificate de faptul că statul se împrumută deja la costuri ridicate, iar investitorii consideră economia românească mai vulnerabilă în perioade de incertitudine internațională.

Analistul financiar spune că efectele războiului din Iran s-ar putea vedea în dobânzi mai repede decât estimează o parte dintre specialiști. Dacă unele estimări indică șase până la 12 luni, Dragoș Cabat crede că impactul poate apărea în „trei până la șase luni”.

Direcția conflictului, variabila-cheie

Potrivit expertului, în evoluția ROBOR -indicele folosit la calculul multor credite în lei, semnele ar putea apărea chiar din perioada următoare

„Practic, noi ar trebui să vedem în lunile următoare, de acum, așteptările pentru dobânzi, dacă ne uităm la ROBOR pe șase luni, pe 12 luni, să înglobeze și această informație cu războiul din Iran”, a spus Cabat.

Acesta a atras însă atenția că piețele financiare reacționează puternic la incertitudine și că evoluția dobânzilor depinde și de direcția conflictului.

„Nu știm dacă ele se materializează pe termen lung sau nu. Comportamentul anumitor șefi de stat, care este dimineața într-un fel, iar până seara altfel… s-ar putea astăzi, la sfârșitul zilei, să avem breaking news că s-a terminat războiul din Iran. Sau invers, una dintre țările de acolo a escaladat războiul și din nou îi atacă pe iranieni”, a declarat reprezentantul CFA România.

România, printre primele țări afectate

El a explicat că investitorii reacționează diferit atunci când au de-a face cu un eveniment predictibil și de durată, comparativ cu un conflict care își poate schimba rapid direcția.

„Când ai un eveniment care, odată întâmplat, va continua pe următorii cinci ani, apare ca factor în inflația viitoare, în dobânzile viitoare, în evoluția sau creșterea economică viitoare. Dar în momentul în care este un eveniment despre care nu știi ce direcție o să ia, apar volatilitatea și teama investitorilor”, a explicat Cabat.

În astfel de perioade, țările considerate mai riscante de investitori ajung să se împrumute mai scump. „Investitorii nu mai finanțează sau finanțează mai scump o țară cu un grad de percepție de risc mai mare, cum este România. Noi suntem victime imediate”, a spus acesta.

Cum ajung împrumuturile statului în ratele populației

În prezent, România are unul dintre cele mai scăzute calificative recomandate pentru investiții din partea agențiilor internaționale de rating S&P Global Ratings și Fitch Ratings. Perspectiva negativă arată că investitorii sunt îngrijorați de deficitul bugetar mare și de instabilitatea politică, iar acest lucru face ca statul român să se împrumute mai scump.

Iar atunci când statul se împrumută mai scump de pe piețele externe, băncile și întreaga piață financiară locală ajung să funcționeze la costuri mai mari, iar efectele se transmit în timp și către populație, prin creșterea dobânzilor la credite.