România riscă să fie trimisă în fața Curții de Justiție a UE. Comisia Europeană reclamă întârzieri în aplicarea legislației privind piețele financiare

Publicat: 19 11. 2026, 14:43
Clopotelul care anunta deschiderea oficiala a sesiunii de tranzactionare poate fi vazut cu ocazia evenimentului care a marcat aniversarea a patru ani de la listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti, organizat de BVB, in Bucuresti, miercuri, 21 ianuarie 2015. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO

Cele trei state au la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele și pentru a informa executivul comunitar cu privire la măsurile adoptate, în caz contrar riscând să fie trimise în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Decizia reprezintă o nouă etapă în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor declanșate împotriva celor trei state membre și vine după ce Comisia Europeană le-a transmis scrisori de punere în întârziere în martie.

În cazul României, procedura este înregistrată cu numărul INFR(2025)0359.

România, Franța și Spania nu au transpus integral directiva europeană

Potrivit comunicatului publicat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, cele trei state nu au comunicat măsurile necesare pentru transpunerea integrală a Directivei (UE) 2024/790.

Actul normativ modifică Directiva 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare, cunoscută sub denumirea MiFID II, pentru a asigura coerența acesteia cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR).

Termenul până la care statele membre trebuiau să transpună noile prevederi în legislația națională a fost 29 septembrie 2025.

„Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat Spaniei (INFR(2025)0320), Franței (INFR(2025)0327) și României (INFR(2025)0359) pentru netranspunerea integrală a Directivei (UE) 2024/790”, se arată în comunicatul executivului european.

Directiva introduce obligații referitoare la stabilirea unor sancțiuni pentru încălcarea anumitor dispoziții noi din regulamentul MiFIR, care reglementează sistemele centralizate de raportare a informațiilor financiare.

Ce sunt sistemele centralizate de raportare și de ce sunt importante pentru investitori

Noile norme europene urmăresc îmbunătățirea accesului la informații privind tranzacțiile cu instrumente financiare, inclusiv acțiuni și obligațiuni.

Sistemele centralizate de raportare, cunoscute și sub denumirea de consolidated tapes, vor reuni într-un singur flux date referitoare la prețurile și volumele instrumentelor financiare tranzacționate pe sute de piețe și platforme din Uniunea Europeană.

Aceste informații vor fi puse la dispoziția utilizatorilor în condiții de acces egal, astfel încât investitorii și intermediarii financiari să poată evalua mai eficient condițiile de tranzacționare.

Potrivit Comisiei Europene, sistemele vor furniza informații aproape în timp real privind formarea prețurilor în diferitele locuri de tranzacționare din UE.

„Prin furnizarea de informații aproape în timp real cu privire la condițiile de stabilire a prețurilor în toate locurile de tranzacționare din UE, sistemele centralizate de raportare le permit utilizatorilor, cum ar fi investitorii și brokerii, să ia decizii în cunoștință de cauză”, explică executivul comunitar.

Scopul acestor mecanisme este de a facilita accesul la date de piață comparabile și de a sprijini funcționarea cadrului european de reglementare a tranzacțiilor financiare.

Bruxelles-ul avertizează că întârzierile pot afecta implementarea noilor sisteme

Comisia Europeană consideră că transpunerea completă a directivei este necesară pentru funcționarea corespunzătoare a sistemelor centralizate de raportare și pentru aplicarea uniformă a legislației MiFIR.

„Punerea în aplicare deplină a legislației este esențială pentru a asigura lansarea cu succes a sistemelor centralizate de raportare și aplicarea fără probleme a cadrului MiFIR”, subliniază instituția.

Prin urmare, neîndeplinirea obligațiilor de transpunere poate afecta aplicarea coerentă a noilor reguli la nivelul Uniunii Europene.

Termen de două luni. Următorul pas poate fi sesizarea CJUE

Comisia Europeană a decis să treacă la etapa avizului motivat după ce scrisorile de punere în întârziere transmise în martie nu au condus la notificarea transpunerii integrale a directivei.

„Aceste state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde, pentru a finaliza transpunerea și pentru a notifica măsurile luate Comisiei. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, precizează executivul comunitar.

Avizul motivat reprezintă etapa formală în care Comisia solicită unui stat membru să se conformeze legislației europene, înaintea unei eventuale sesizări a instanței europene.