Healthcare Trends. Bolile de inimă la români: factori de risc şi prevenţie. Ce simptome dau alarma?

Doare inima sau nu?
Când trebuie să mergem la cardiolog?
Cum te ajută sportul să ţii departe bolile cardiovasculare?

2678 afişări

Imaginea articolului Healthcare Trends. Bolile de inimă la români: factori de risc şi prevenţie. Ce simptome dau alarma?

Ovidiu Mitu, medic specialist cardiolog la Clinica de Cardiologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sfântul Spiridon din Iaşi este invitatul Healthcare Trends de vineri, o emisiune săptămânală pe teme medicale realizată de către MEDIAFAX în parteneriat cu Banca Transilvania - Divizia pentru medici.

Simptome precum dureri în zona pieptului, mai ales cele legate de efort, ameţeli, palpitaţii, oboseală mai mare decât de obicei, pierderi de conştienţă, valori tensionale oscilante (de peste 14 cu 9) sunt semnale de alarmă, iar oamenii ar trebui să mergă la cardiolog, să facă un screening. Fie că sunt trimişi de medicul de familie, sau ajung de la urgenţă, este importantă consultarea unui specialist.

România, în topul ţărilor care „stau prost” cu inima

România se află în „clasa roşie” din punct de vedere al riscului cardiovascular, alături de celelalte ţări din estul Europei. „Ceea ce înseamnă că, automat, noi trebuie să avem o prevenţie mult sporită şi să încercăm să abordăm în boala cardiovasculară şi factorii de risc care conduc la asta”.

Există patru nivele - patru culori - verde, galben, portocaliu şi roşu - ca şi intensitate al riscului cardiovascular. „Dacă ne gândim ţările din vestul Europei sunt pe verde, galben pe măsură ce ne apropiem de cele din estul Europei, tind să apară acele culori mai închise. Din păcate, ţara noastră se află în cel mai din punct de risc cardiovascular. Se încadrează în cea mai neagră zonă”, explică Mitu.

Screening-ul cardiolog se recomandă la bărbaţii peste 40 de ani şi la femeile peste 50 de ani sau cele care au intrat la menopauză, dar şi persoanelor care au mai mulţi factori de risc.

Atacurile de panică, „boala” tinerilor

Medicul mai spune că foarte mulţi pacienţi ajung la control din cauza atacurilor de panică. Cel mai mulţi sunt tineri sau foarte activi, muncind mult.

Nu au o boală anume, dar acuză palpitaţii şi dureri care nu ţin de afecţiuni de inimă. Stresul, anxietatea, lipsa somului, sedentarismul, lipsa dietei alimentare adecvate, toate contribuie la instalarea atacurilor de panică, precum şi a unor dureri în zona pieptului.

Taguri:: healthcare trends,; sanatate,; boli de inima,; boli cardiovasculare

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.