Healthcare Trends VIDEO. Alimentaţia şi kilogramele în plus. 60% din români sunt supraponderali. Sfaturi de la Sorin Velici, medic primar Chirurgie generală şi medic chirurg în Chirurgia obezităţii

  • Circa 60% din români sunt supraponderali, iar din populatia adultă a ţării, circa 20-21% suferă de obezitate.
  • Ce băuturi şi mâncăruri să evităm dacă vrem să nu acumulăm kilograme în plus?
  • De ce ne îngrăşăm deşi mâncăm sănătos?
  • Operaţia de mişcorare a stomacului: ce trebuie să ştim înainte?
4096 afişări
Sorin Velici, medic primar Chirurgie generală şi medic chirurg în Chirurgia obezităţii a fost în platoul Healthcare Trends, o emisiune săptămânală pe teme medicale realizată de către Mediafax în parteneriat cu Banca Transilvania - Divizia pentru medici. 
 
Când trebuie să începem să ne îngrijorăm? De la câteva kilograme în plus sau câteva zeci? De la câte kilograme în sus „începe” obezitatea? Cum ne păstrăm sănătatea şi starea de bine?
 

Supraponderal sau obez? Indicii IMC şi BMI oferă răspunsul

 
Pentru a elimina confuzia între termenul „suprapondere” şi „obezitate”, medicul aplică formule de calcul, IMC - Indicele de masă corporală sau BMI - Body mass index - care presupune raportarea greutăţii pacientului la dublul înălţimii acestuia. „Rezultă acolo un indicator pe care noi îl punem într-o grilă. Practic, dacă pacientul este undeva cu IMC şi BMI între 25 şi 29, spunem despre acel pacient că este supraponderal. Daca în schimb a depăşit 30, deja spunem despre acel pacient că suferă de obezitate”, explică Velici.
 
Însă de aici lucrurile se complică. Obezitatea este pe mai multe grade. „Cu cât pacientul acumulează mai multe kilograme, cu atât se poate încadra într-o clasă mai avansată de obezitate. Avem obezitate gradul întâi, trei, şi BMI peste 40, unde intervine ceea ce noi numim obezitate morbidă”, detaliază medicul chirurg. 
 
Persoanele care primesc diagnosticul de obezitate morbidă au un risc foarte crescut de a dezvolta comorbidităţi, adică alte probleme de sănătate influenţată direct de obezitate. Velici dă câteva exemple: diabetul zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, diverse probleme osteoarticulare, sindromul de apnee în somn, dislipidemie. 

 

De ce ne îngrăşăm?

 
Lipsa sportului, alimentaţia neadecvată, lipsa somnului, stres mult, dezechilibre în corp. Însă răspunsul pare a fi mai simplu şi mai scurt: peste 97% din cauzele de obezitate sunt date de dezechilibrul balanţei energetice. Ce înseamna asta? „Înseamnă un raport între ce mâncăm şi ce consumăm. Adica mâncare versus sport sau activitate fizică. Evident, când apare dezechilibru în această balanţă, adică dacă am mâncat prea mult faţă de cât consumăm, sau chiar daca avem un regim de activitate normal, dar mâncăm totuşi mult prea mult peste cât consumăm noi, organismul nostru percepe diferenţa şi înţelege că trebuie să o depun[ sub forma de ţesut gras, şi astfel se acumulează  kilograme nedorite”, exemplifică medicul chirurg.
 
Ce e de făcut? Nu putem ţine kilogramele în plus la distanţă doar cu dietă sau doar cu sport, ci doar ţinându-ne de amândouă. „Tocmai din acest motiv îi spunem „balanţă energetică”. Pentru că nu excludem nici intake-ul, nici alimentaţia, dar nici consumul. Trebuie să avem grija la diferenţă. Practic, este recomandat pentru un adult să facă sport de trei ori pe săptămână, să aibă grijă nu numai la numărul de calorii dar şi la calitatea alimentaţiei. Este o problemă mai complexă decât pare şi atunci trebuie tratata în toata complexitatea ei. Tocmai de aceea, orice pacient cu o problema legată de kilograme în plus, un pacient cu obezitate, este trecut prin nişte filtre de investigaţii şi atunci evaluarea lui preoperatorie trebuie să includă şi un consult de nutriţie, şi un consult de psihologie”, mai arată Velici
 
 

Ce anume ne îngraşă? Mâncarea care „ne ia ochii” şi băuturile dulci

 
Băuturile dulci, cu mult zahăr, sedentarismul, comoditatea sunt cei mai mari duşmani ai corpului sănătos.
 
Băuturile carbogazoase foarte bogate în zaharuri, fast food-ul sunt ceea ce numim noi o alimentaţie mai puţin calitativă şi care te poate aduce, te poate sancţiona cu un număr de kilograme în plus. Sedentarismul - nu mai folosim mersul pe jos sau bicicleta ca să ajungem la job şi suntem foarte comozi, mergem cu maşina pana la serviciu. Inclusiv din cauza timpului, să scurtăm perioada de deplasare. Ajungem la serviciu, urcăm într-o cladire, nu vom folosi niciodată treptele, folosim liftul pentru că este mai comod şi mai rapid. Avem o pauză de masă, nu o să avem niciodată un pacheţel făcut de seara acasă şi o să folosim variantele fast-food pe care le avem la îndemână. Sunt şi mai gustoase, şi mai arătoase”, explică Velici. Dar au un cost şi anume kilograme în plus sau obezitate chiar şi sănătate mai puţin optimă. 
 
Pandemia kilogramelor în plus. Peste tot în lume, oamenii s-au îngrăşat în perioada pandemiei de COVID.  Media ar fi circa 6 kilograme in plus.
 

Obezitatea sub bisturiu

 
Obezitatea este la fel pentru copii, pentru femeie şi pentru barbat, însă la micuţi este mai dificil. Consensul este ca în lipsa unor circumstanţe speciale, chirurgia obezităţii să se aplice de la vârsta de 14 ani în sus, dar sunt şi excepţii, arată medicul. „Cel mai mic pacient cu obezitate care a suferit o intervenţie chirurgicală a fost în Arabia Saudită şi avea doar doi sau 3 ani. Acestea sunt cazuri speciale. Dar consensul mondial este de la vârsta de 14 ani”, mai explică specialistul. 
 
În ceea ce priveşte candidaţii la operaţie, încadrarea acestora pentru intervenţia chirurgicală bariatrică ţine foarte mult de indicele de masa corporală şi de problemele medicale pe care le prezinta aceştia. „Consensul, din nou, este ca pacienţii cu un indice de masă peste 35 să poată fi adresaţi chirurgiei bariatrice sau chiar daca un pacient nu ajunge la 35, deci este la un grad mai mic decat obezitate de gradul doi, dar prezintă probleme de sănătate (minim trei, care pot fi considerate în strânsă legatură de cauzalitate cu obezitatea) poate fi operat”, adaugă Velici. 
  
 
 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici