CCR a decis că sunt neconstituţionale părţi din OUG şi din Legea care extindea nejustificat interceptările în România: „România nu are lege de retenţie a datelor”

  • OUG nr.111/2011, care obligă furnizoriii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice să furnizeze ”informaţiile reţinute sau stocate” organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, nu au caracter previzibil
  • „Lipsa garanţiilor deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere şi stocare a datelor, cu riscul afectării drepturilor constituţionale necesare într-o societate democratică”
  • Prin modul defectuos/ambiguu de redactare, lipsit de precizie şi predictibilitate, CCR constată că dispoziţiile sunt susceptibile de a crea aparenţa de legalitate cu privire la activitatea de reţinere şi stocare a informaţiilor electronice
  • Legea facilita acţiuni de interceptări şi acces în „mesageria” Skype, WhatsApp, Facebook Messenger, Signal, Wire, Telegram
  • Proiectul de lege controversat al ANCOM, dorit şi de serviciile de informaţii, adoptat de Guvernul Florin Cîţu pe ultima sută de metri, respectiv cu 3 zile înainte de fi demis în Parlament, şi a fost adoptat rapid, aproape fără modificări şi cu majoritate PSD-PNL-UDMR-minitorităţi de Camera Deputaţilor şi de Senat
1067 afișări
Imaginea articolului CCR a decis că sunt neconstituţionale părţi din OUG şi din Legea care extindea nejustificat interceptările în România: „România nu are lege de retenţie a datelor”

Curtea Constituţională a României a decis astăzi cu unanimitate de voturi să admită sesizările USR, ale Avocatului Poporului şi ale 41 de deputaţi AUR făcute pe aşa numita „Lege privind comunicaţiile electronice”, părţi din legea votată de Parlament aproape în unanimitate fiind declarate neconstituţionale.

Judecător raportor al deciziei a fost magistratul Daniel Morar, fostul procuror al şef DNA.

Astfel, CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.2 pct.27, cu referire la introducerea art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice, art.13 şi art.48 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice;

În plus, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.2 pct.27, cu referire la introducerea art.10 ind.2 lit.a), b) şi d) şi alin.(2)-(7) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice şi art.10 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele argumente în soluţia de admitere:

“Luând act, pe de o parte, de Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, prin care Curtea a constatat neconstituţionalitatea, în integralitate, a Legii nr.82/2012 care stabilea obligaţia furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice şi a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului de a reţine anumite date generate sau prelucrate ca urmare a unei comunicaţii ori a unui serviciu de comunicaţii (datele de trafic şi de localizare a persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, precum şi datele necesare pentru identificarea unui abonat sau unui utilizator înregistrat) pentru punerea acestora la dispoziţia organelor de urmărire penală, instanţelor de judecată şi organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, şi, pe de altă parte, de faptul că, până în prezent, legiuitorul nu a reglementat o nouă lege referitoare la reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, Curtea a reţinut că dispoziţiile art.2 pct.27 din legea criticată, cu referire la introducerea art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011, care instituie obligaţia în sarcina furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice de a furniza ”informaţiile reţinute sau stocate” organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, nu au caracter previzibil, iar proporţionalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanţii corespunzătoare, cu respectarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie.

Lipsa garanţiilor deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere şi stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială şi privată a persoanei, a secretului corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, ingerinţa statului în exercitarea drepturilor constituţionale menţionate nefiind formulată într-o manieră susceptibilă să ofere încredere cetăţenilor în caracterul său strict necesar într-o societate democratică.

Chiar dacă norma prevede garanţiile necesare accesului şi folosirii informaţiilor reţinute sau stocate, prin modul defectuos/ambiguu de redactare, lipsit de precizie şi predictibilitate, Curtea constată că aceleiaşi dispoziţii sunt susceptibile de a crea aparenţa de legalitate cu privire la activitatea de reţinere şi stocare a informaţiilor electronice, lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligaţia reţinerii şi stocării informaţiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate de autorităţi publice administrative cu competenţe în materia comunicaţiilor electronice.

Or, o atare concluzie este incompatibilă cu drepturile fundamentale a căror protecţie este consacrată constituţional, astfel că art.2 pct.27 din legea criticată, prin care se introduce art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011, sunt neconstituţionale prin raportare la art.1 alin.(5), art.26, art.28 şi la art.30 din Constituţie.

Cu privire la dispoziţiile art.13 şi ale art.48 din actul normativ criticat, Curtea a reţinut că atât prin conţinutul lor normativ lacunar sub aspectul stabilirii unor minime cerinţe obligatorii sau a unor criterii obiective pentru aprobarea amplasării elementelor de infrastructură fizică necesare susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice pe spaţiile verzi situate în intravilan, cât şi prin faptul că reprezintă derogări de la regimul juridic aplicabil spaţiilor verzi care instituie interdicţii absolute în acest domeniu, sunt apte să afecteze exercitarea în condiţii de normalitate a dreptului la ocrotirea sănătăţii şi a dreptului la un mediu sănătos.

Curtea a constatat că măsura dispusă nu este necesară, adecvată şi nici proporţională, amplasarea elementelor de infrastructură fizică necesare susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice pe spaţiile verzi situate în intravilan având un caracter excesiv, de natură a afecta drepturile protejate constituţional de art.34 şi art.35 din Legea fundamentală”.

Proiectul de lege controversat al ANCOM care extinde aria interceptărilor în România a fost adoptat de Guvernul Florin Cîţu pe ultima sută de metri, respectiv cu 3 zile înainte de fi demis în Parlament, deşi avea avizele CSAT, CES şi Consiliului Legislativ din luna septembrie anul trecut.

Folosindu-se de pretextul transpunerii unei Directive UE, proiectul lărgeşte nejustificat aria interceptărilor comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, la datele de conţinut şi la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate, prin introducerea unui articol referitor la „schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”.

În fapt, Bogdan Manolea, jurist specializat în legislaţia internetului şi director executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, explică pe site-ul Asociaţiei că este vorba de „mesageria” facilitată de serviciile Skype, WhatsApp, Facebook Messenger, Signal, Wire, Telegram, prevederile lărgind mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces pe care Codul de Procedură Penală nu le prevede.

„Dincolo de orice discuţie pe fond, a propune astfel de soluţii legislative de interceptare a comunicaţiilor pe uşa din dos, evitând orice dezbatere publică nu este doar profund nedemocratică, dar chiar jignitoare la adresa unui popor exact într-un moment în care ar trebui să fie convins de acelaşi stat că îi vrea binele prin măsurile propuse, nu că de fapt sunt nişte cobai, inclusiv pentru unele măsuri de supraveghere „semnate ca primarul””, scrie Bogdan Manolea.

În ciuda lipsei de transparenţă şi prevederilor controversate, Camera Deputaţilor a adoptat pe 7 decembrie 2021 proiectul de lege, fără niciun fel de dezbateri sau modificări, exact în forma în care a fost adoptat de Guvern şi l-a înaintat Senatului, cameră decizională, care l-a adoptat în aceeaşi formă pe 2 martie 2022.

Proiectul a fost votat în principal de PSD, PNL, UDMR şi de minorităţile naţionale.

După adoptarea proiectului de către Camera Deputaţilor, în plină controversă, senatorul PNL, Alina Gorghiu a anunţat că în Senat va propune un amendament la art. 10 indice 2, prin care soluţia legislativă de interceptare a comunicaţiilor să fie eliminată din Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor), dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Pe 22 decembrie 2021, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet şi 23 de ONG-uri au trimis o scrisoare către grupurile parlamentare din Senat în care le este cerut senatorilor să renunţe la articolul 10 (2) din Lege care extinde interceptările în România. De asemenea, ONG-urile au lansat şi o petiţie pe internet adresată liderilor grupurilor PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR din Senat cu denumirea „Fără interceptări abuzive ale comunicărilor online!”

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici