Dosarul în care Avram Mureşan este acuzat de deturnare de fonduri ar putea fi dezbătut miercuri

În 18 martie, procesul a fost amânat din motive procedurale de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), reinvestiţi în judecarea procesului lui Mureşan, după ce instanţa inferioară, a decis să-şi decline competenţa în favoarea instanţei superioare, în urma deciziei Curţii Constituţionale privind imunitatea de care se bucură şi foştii demnitari.

Concret, Curtea Constituţională a decis că şi în cazul foştilor miniştri, pentru care se cere urmărirea penală, anchetatorii trebuie să ceară avizul şefului statului sau Parlamentului (în cazul în care acuzatul este parlamentar) pentru a declanşa cercetări în legătură cu fapte comise în timpul mandatului de membru al Executivului.

În 18 decembrie 2003, Mureşan a fost deferit justiţiei de Parchetul Naţional Anticorupţie (actualul DNA), în cazul acestuia procurorii obţinând avizul legal pentru declanşarea urmăririi penale a fostului ministru.

În februarie 2005, avizul de cercetare pentru foştii miniştri a fost eliminat din lege, la iniţiativa fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, însă judecătorii Curţii Constituţionale au decis că este o discriminare în raport de cei care deţin portofoliu de ministru.

Din cauza acestei eliminări a avizului, cazul lui Mureşan a ajuns la instanţa inferioară, respectiv la Tribunalul Bucureşti.

Dosarul lui Mureşan a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureşti în 7 iulie 2005, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) - instanţa desemnată iniţal să judece cazul - a pus din oficiu în discuţie competenţa sa de a-l judeca pe fostul ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei, Ioan Avram Mureşan, ca urmare a modificărilor Legii 115/1999 privind răspunderea ministerială. Concret, procurorii anticorupţie nu mai aveau competenţa să cerceteze miniştri şi parlamentari, astfel că instanţa supremă era greşit sesizată cu dosarul lui Mureşan.

În 5 iulie 2007, Curtea a reţinut că exceptarea foştilor membri ai Guvernului - prin art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 privind răspunderea ministerială, modificată de OUG3/2005 - de la procedura specială, derogatorie, prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcţie de momentul declanşării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului egalităţii de tratament consacrat de art.16 alin.(1) din Constituţie.

Mureşan, alături de alte trei persoane, a fost deferit justiţiei în decembrie 2003, timp de un an şi jumătate procesul fiind în dezbatere la instanţa supremă, ca apoi să fie transferat Tribunalului Capitalei.

Din iulie 2005, Tribunalul Bucureşti a preluat procesul în care, alături de Ioan Avram Mureşan, mai sunt judecaţi Ioan Truţă Enea (fost secretar general adjunct şi consilier în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei - MAA) - pentru deturnare de fonduri şi complicitate la luare de mită în formă continuată, Silvia Căpitanu (fost director general al Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională din MAA) - pentru deturnare de fonduri, şi Dan Jiga (fost director general al Direcţiei Generale Economice şi Relaţii Bugetare din MAA) - pentru două infracţiuni de luare de mită în formă continuată.

În acest proces, Mureşan mai este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în legătură cu implicarea sa în scoaterea, de la rezervele de stat, a cantităţii de cinci mii de tone de ulei brut de floarea soarelui.

Mureşan, în calitate de ministru, ar fi întocmit, în mai 1999, noiembrie 1999 şi aprilie 2000, mai multe rapoarte pentru scoaterea din rezerva de stat sub formă de împrumut a cantităţii de 5.000 de tone ulei, beneficiar fiind SC Sun Oil SRL Râmnicul de Jos - judeţul Constanţa.

Cât priveşte infracţiunea de fals intelectual de care este acuzat Mureşan, procurorii anticorupţie susţin că acesta, în numele reprezentanţilor SC Sun Oil, ar fi semnat un raport prin care solicita prelungirea termenului de restituire a uleiului. În plus, deşi în 13 martie 2000 reprezentanţii unităţilor teritoriale ale Administraţiei Naţionale ale Rezervelor de Stat au constatat inexistenţa gajurilor constituite potrivit contractului pentru împrumutul celor 5.000 de tone de ulei, Mureşan ar fi semnat, în aprilie 2000, un nou raport prin care a solicitat prelungirea, cu încă 180 de zile, a termenului de restituire a uleiului.
Anchetatorii au stabilit că Mureşan, Truţă şi Căpitanu ar fi schimbat destinaţia fondului de contrapartidă aferent împrumutului extern acordat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite Guvernului României (conform convenţiei încheiate la 5 aprilie1993) şi au folosit acest fond în alte scopuri decât cele prevăzute de HG 949/1999, cauzând atunci MAA o pagubă de 29.507.688.963 de lei vechi.