POLITICO: Laura Codruța Kövesi, avertisment la final de mandat: „Parchetul European riscă să fie distrus încet, tocmai pentru că își face treaba”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Procurorul-șef european își încheie vineri mandatul de șapte ani, iar într-un interviu acordat publicației POLITICO vorbește despre dificultățile întâmpinate și despre viitorul instituției.

În interviul publicat miercuri, 28 octombrie, Kövesi susține că principala provocare pentru succesorul său va fi menținerea independenței și credibilității Parchetului European.

„La Bruxelles, nimeni nu te aude când țipi”

Kövesi afirmă că instituția se confruntă cu trei probleme majore: finanțare insuficientă, întârzieri în modificarea cadrului legislativ și proceduri birocratice care îngreunează activitatea procurorilor.

Parchetul European, dosar de 3,5 milioane de euro în România: documente false în sute de proiecte pentru fermieri

Cum a ajuns o achiziție de remorchere pentru Dunăre într-un dosar de fraudă de 7 milioane de euro. Parchetul European trimite șase inculpați în judecată

Potrivit acesteia, EPPO ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, însă bugetul disponibil permite finanțarea a numai 180.

În plus, fondurile pentru serviciile de securitate acoperă doar o treime din costurile necesare, susține șefa Parchetului European.

Pentru a descrie dificultățile întâmpinate în relația cu instituțiile europene, Kövesi a făcut referire la un celebru serial politic danez.

„La Bruxelles, nimeni nu te aude când țipi”, a afirmat aceasta, adăugând că se teme că Parchetul European va fi „distrus încet, pentru că își face treaba”.

Ea consideră că insuficiența resurselor și amânarea revizuirii regulamentului EPPO pot afecta funcționarea instituției.

Kövesi acuză încercări de intimidare și probleme în cooperarea cu statele membre

Procurorul-șef european a indicat Grecia drept locul în care s-a confruntat cu cea mai evidentă tentativă de intimidare, în contextul reînnoirii mandatelor procurorilor europeni delegați.

Kövesi a invocat și situația din Polonia, unde, potrivit acesteia, ar fi necesari 24 de procurori delegați, dar activează numai 15.

Referindu-se la relația cu instituțiile Uniunii Europene, ea a afirmat că unele persoane au impresia că se află deasupra legii.

„În România sau în alte state membre, dacă ești chemat să dai o declarație, te prezinți, pentru că știi că trebuie să faci acest lucru”, a explicat Kövesi, susținând că la nivel european această obligație nu este întotdeauna tratată în același mod.

Ea a precizat că asemenea situații pot împiedica finalizarea unor anchete.

„Este mai bine să avem suveranitatea infractorilor?”

În interviu, Kövesi a respins argumentele potrivit cărora cooperarea cu Parchetul European ar afecta suveranitatea statelor membre.

„Este mai bine să avem suveranitatea infractorilor?”, a întrebat aceasta, explicând că organizațiile criminale acționează dincolo de granițele naționale și profită de diferențele dintre sistemele judiciare.

Procurorul-șef european a susținut că EPPO aplică legislațiile naționale și își prezintă dosarele în fața instanțelor din statele membre, astfel încât cooperarea judiciară europeană nu înseamnă renunțarea la suveranitate.

Kövesi a vorbit și despre ancheta privind subvențiile agricole din Grecia, cunoscută drept cazul OPEKEPE. Potrivit acesteia, unele persoane care pretindeau că sunt fermieri ar fi beneficiat nejustificat de fonduri europene, în detrimentul agricultorilor eligibili.

Ea a respins acuzațiile potrivit cărora anchetele EPPO ar urmări obiective electorale, subliniind că procurorii nu își pot suspenda activitatea în funcție de calendarul alegerilor.

Bilanțul celor șapte ani și provocările pentru succesor

Kövesi a apreciat că Parchetul European a contribuit la creșterea capacității de identificare a fraudelor și la o protecție mai eficientă a bugetului Uniunii Europene.

Totuși, a avertizat că independența instituției nu poate fi considerată garantată.

În opinia sa, revizuirea regulamentului EPPO va reprezenta un test pentru angajamentul instituțiilor europene față de o justiție independentă.

Întrebată ce ar schimba dacă ar lua-o de la capăt, Kövesi a răspuns că nu ar proceda diferit, sugerând că schimbarea ar trebui să vină mai degrabă din partea celor cu care instituția colaborează.

Referitor la planurile sale după încheierea mandatului, procurorul-șef european a evitat să ofere detalii, afirmând că va lua o decizie după plecarea din funcție.