Cristian Mungiu, portret în presa americană: de la România lui Ceaușescu la al doilea Palme d’Or

Într-un interviu pentru The New York Times, cineastul român a explicat care au fost principalele idei care au stat la baza peliculei „Fjord”. Acțiunea filmului urmărește drama unui cuplu din Norvegia căruia autoritățile îi iau copiii după apariția unor suspiciuni de abuz. Lisbet, interpretată de Renate Reinsve, este norvegiană, în timp ce soțul său, Mihai, jucat de Sebastian Stan, este român.

Conflictul capătă și o dimensiune culturală după ce Mihai recunoaște că și-a lovit uneori copiii drept pedeapsă. Autoritățile interpretează declarația drept o recunoaștere a abuzului, în timp ce personajul susține că asemenea practici sunt întâlnite în România. Filmul este inspirat de cazuri reale privind copii luați de autoritățile norvegiene din familii suspectate de abuz, inclusiv de un caz din 2015 care a implicat o familie româno-norvegiană.

Mungiu evită să ofere spectatorului un verdict și construiește povestea astfel încât publicul să decidă unde se termină drepturile părinților și unde trebuie să înceapă intervenția statului.

Cristian Mungiu: Imigranții vin și cu valorile lor

Regizorul abordează și tensiunile produse de diferențele culturale. În „Fjord”, familia are convingeri creștine conservatoare care intră în conflict cu valorile vecinilor norvegieni progresiști.

În opinia lui Mungiu, imigrația nu presupune doar deplasarea unor oameni dintr-o țară în alta: aceștia își aduc și propriile valori culturale. Diferențele acumulate pot produce tensiuni sociale dacă societățile nu reușesc să le gestioneze prin dialog și empatie.

De ce a ales să rămână în România

Mungiu, născut la Iași în 1968, a lucrat inițial ca jurnalist, iar după căderea regimului Ceaușescu a urmat școala de film. Ulterior, a lucrat ca asistent de regie pentru producții americane și franceze realizate în România.

Experiența petrecută la Los Angeles l-a convins însă că preferă să-și continue cariera în România. Regizorul spune că dorința de a păstra controlul asupra propriilor filme a cântărit decisiv în această alegere.

Îngrijorat de polarizarea politică

În ultimii ani, Mungiu a devenit tot mai preocupat de tribalism și polarizare. „Fjord” explorează inclusiv limitele libertății de exprimare și dificultatea societăților de a accepta opinii conservatoare fără a abandona propriile principii liberale.

Filmul a provocat și reacții dure după premiera de la Cannes, unele publicații franceze criticând încercarea regizorului de a evita o poziționare explicită. Mungiu susține însă că tocmai refuzul de a spune publicului cine are dreptate reprezintă miza producției.

Cele două avalanșe care amenință comunitatea din film devin astfel o metaforă pentru tensiunile politice nerezolvate. Regizorul vorbește chiar despre o posibilă „a treia avalanșă”, cea din lumea reală, ca avertisment asupra consecințelor radicalizării societății.