De la burnout la „vreau să demonstrez că pot”: cine sunt oamenii care au ales 10 zile de stres bun pe Via Transilvanica. Primele tipologii identificate în studiul MedLife

• Interesul ridicat pentru proiect și primele interviuri realizate în cadrul studiului observațional derulat de MedLife pe Via Transilvanica arată că, dincolo de provocarea fizică, participanții sunt motivați de nevoia de schimbare, reconectare și depășire a propriilor limite.
• Studiul observațional MedLife explorează cum o provocare fizică asumată voluntar poate deveni, pentru participanți, un context de adaptare, reconectare și ieșire din stresul cotidian.
• Demersul se derulează în perioada august-septembrie 2026 și este susținut de MedLife, în calitate de inițiator al proiectui, și Asociația Tășuleasa Social.

La o lună de la lansarea primului studiu observațional desfășurat pe Via Transilvanica, MedLife prezintă primele observații privind profilul participanților și motivele pentru care aceștia au ales să meargă pe jos timp de cel puțin 10 zile.

Primele interviuri arată că decizia de a accepta provocarea are, în multe cazuri, mai puțin de-a face cu aventura și mai mult cu nevoia de a ieși dintr-o rutină apăsătoare, din suprasolicitarea profesională, din izolare sau dintr-o etapă dificilă de viață.

Interesul pentru proiect a depășit așteptările organizatorilor. Obiectivul inițial de înscrieri a fost atins în primele 24 de ore, iar numărul de locuri a fost suplimentat până la 200. Dintre persoanele înscrise, aproximativ 70 au îndeplinit criteriile pentru participare în studiu și au început sau urmează să înceapă experiența de cel puțin 10 zile pe Via Transilvanica.

Primele interviuri calitative conturează șase tipologii de participanți, având în comun aceeași alegere: aceea de a ieși voluntar din ritmul obișnuit și de a se confrunta cu o provocare personală.

Paradoxurile stării de bine: de ce aleg provocarea în locul confortului

Paradoxul sensului. Pentru participanții cu un ritm de viață aglomerat și numeroase roluri și responsabilități, Via Transilvanica devine o ocazie de a simplifica temporar prioritățile. În locul listei de lucruri „de făcut”, rămân mersul, efortul, natura și următorul obiectiv de parcurs. Pentru această categorie, ieșirea din rutina zilnică este și o formă de reconectare cu propria stare de bine.

Paradoxul efervescenței urbane. Cu cât viața de zi cu zi este mai aglomerată și mai conectată, cu atât apare mai puternic nevoia de conexiuni diferite. Pentru unii participanți, traseul creează un context în care interacțiunile sunt mai naturale, iar conversațiile se mută dincolo de mediul profesional și de relațiile funcționale de zi cu zi. Provocarea fizică devine astfel și o experiență de reconectare socială.

Paradoxul stresului. Unii dintre participanți aleg provocarea într-un moment în care trec deja prin schimbări importante – despărțire, divorț, pensionare sau încheierea unei etape profesionale. În loc să evite o nouă sursă de efort, aceștia aleg un obiectiv clar, cu etape și un parcurs predictibil. Pentru ei, provocarea poate deveni un mod de a-și testa capacitatea de adaptare și de a-și recâștiga încrederea în propriile resurse.

Paradoxul forței uitate. Pentru o altă categorie, provocarea nu este despre descoperirea unor limite noi, ci despre confirmarea capacității de a duce un obiectiv până la capăt. Via Transilvanica oferă un obiectiv concret, măsurabil și împărțit în etape, iar fiecare zi parcursă devine o dovadă de consecvență și progres.

Paradoxul autocunoașterii. Există și participanți care pornesc la drum din curiozitatea de a afla cum reacționează propriul organism și propria stare de bine la un context complet diferit de cel cotidian. Componenta de cercetare a proiectului le permite să transforme această curiozitate într-o experiență observabilă și documentată, prin datele colectate înainte, în timpul și după provocare.

Paradoxul detoxului activ. Pentru unii, desprinderea de muncă, ecrane, notificări și ritmul urban nu înseamnă lipsa activității, ci înlocuirea unui tip de solicitare cu altul. Mersul, natura și efortul fizic devin un mod de a-și muta atenția către lucruri simple și concrete. Este ceea ce participanții descriu ca un „stres bun”: o provocare asumată, cu limite clare și cu sens.

„Am pornit acest parteneriat de la tema sănătății prin mișcare, dar ceea ce a început să se contureze din cercetarea sociologică și, în special, din studiul observațional desfășurat pe Via Transilvanica ne-a făcut să privim experiența mersului pe jos dintr-o perspectivă mult mai largă. Participanții înscriși în proiect au povești și motivații foarte diferite, dar există un lucru care pare să-i unească: aleg voluntar provocarea. Ies din rutină, renunță pentru o perioadă la confort și la o parte dintre stimulii vieții cotidiene și acceptă efortul, oboseala, imprevizibilul. Și aici apare un paradox: într-o viață în care vorbim atât de mult despre reducerea stresului, acești oameni aleg să se expună unui alt tip de stres – un „stres bun”, asumat, delimitat și cu sens.

Știm din cercetarea medicală că organismul are capacitatea de a se adapta la provocări moderate și controlabile. Vedem foarte clar acest mecanism în cazul mișcării, unde efortul fizic, urmat de recuperare, poate genera adaptări cardiovasculare, metabolice, inflamatorii și imune. Există cercetări care explorează mecanisme similare și în zona rezilienței emoționale.

De aici și întrebarea cu adevărat interesantă: ce rămâne după minimum 10 zile de mers pe Via Transilvanica? Este doar starea de bine pe care ți-o dă o experiență intensă și memorabilă sau se întâmplă ceva mai profund? Poate o astfel de provocare să te ajute să depășești anumite blocaje, să îți redescoperi resursele, să te privești diferit și, de ce nu, să devii mai rezilient, fizic și emoțional? Pentru noi, acest studiu observațional pe Via Transilvanica este, în fond, și despre a înțelege ce ne ajută să trăim mai mult și mai bine. Pentru că, înainte de a putea face alegeri mai bune pentru sănătatea noastră, avem nevoie să înțelegem ce funcționează cu adevărat”, a declarat Marina Udroiu, Business Intelligence Lead – MedLife.

Când stresul nu mai este doar ceva de evitat

Într-un context în care stresul este asociat aproape exclusiv cu suprasolicitarea, anxietatea și lipsa de timp, proiectul MedLife pornește de la o întrebare diferită: se poate transforma o provocare pe care ne-o asumăm voluntar într-un tip de stres cu un rol diferit pentru corp și minte?

Studiul observațional desfășurat pe Via Transilvanica explorează conceptul de «Good Stress» sau eustres – răspunsul organismului la provocări controlate, suficient de intense pentru a activa mecanismele naturale de adaptare. În acest context, mersul susținut pe distanțe lungi, în natură, timp de mai multe zile, poate reprezenta un astfel de stimul.

„Faptul că atât de mulți oameni au răspuns la această provocare într-un timp atât de scurt ne spune ceva important despre felul în care trăim astăzi. Mulți dintre participanți nu caută doar o pauză, ci o ruptură reală de ritmul care îi definește zi de zi și un challenge care să îi scoată din zona de confort. Aici apare și una dintre întrebările centrale ale proiectului nostru: ce se întâmplă atunci când, în locul stresului cronic care ne consumă, alegem voluntar o provocare concretă, cu un început, un parcurs și un scop? Prin acest studiu ne propunem să evaluăm dacă și în ce măsură efortul fizic susținut, natura, ieșirea din mediul familiar și motivația personală pot activa mecanismele de adaptare ale organismului și pot transforma o provocare fizică într-o experiență cu efecte benefice asupra stării de bine și sănătății”, a declarat Ina Bădărău Ilie, Head of Communications, MedLife Group.

Studiul observațional MedLife se desfășoară în perioada august–septembrie 2026. Persoanele înrolate în proiect beneficiază gratuit de analize medicale și evaluări ale stării fizice și emoționale înainte și după parcurgerea traseului. Pe parcursul experienței sunt explorate, de asemenea, motivațiile, provocările, emoțiile, revelațiile și transformările personale trăite de participanți.

La final, datele colectate vor fi analizate anonim de echipa medicală MedLife pentru a evalua modul în care mersul pe jos pe distanțe lungi, desfășurat într-un cadru natural, poate influența sănătatea fizică și emoțională.

***

Despre Grupul MedLife

MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos și a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit și s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovație și au îndrăznit să țintească cât mai sus, pentru a oferi pacienților români calitate, profesionalism, grijă și respect pentru nevoile lor.

Compania operează cea mai extinsă rețea de clinici, una din marile rețele de laboratoare medicale, spitale generale și specializate și are cea mai mare bază de clienți corporate pentru Pachete de Prevenție în Sănătate din țară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est.

Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce privește atât creșterea organică, cât și creșterea prin achiziții. Echipa sa puternică și experimentată de management a fost capabilă să creeze și să gestioneze aceste oportunități de creștere, dobândind cunoștințe și experiență valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.

Fiind o companie românească cu tradiție, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piața locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanța corporativă pe care o are implementată, a inspirat și alte companii locale spre a porni pe acest drum și a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc și a economiei. Acțiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, Categoria Premium, având simbolul de tranzacționare ″M″.

În perioada de pandemie, MedLife a reușit să joace un rol esențial în societate și să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare.

Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunității locale, în tehnologie și infrastructură. Creează locuri de muncă și dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea și menținerea unei Românii sănătoase.

Despre Asociația Tășuleasa Social

Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanță din România care traversează țara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin și a fost creat pentru a fi parcurs la pas, pe bicicletă sau călare. Asociația Tășuleasa Social, care a dezvoltat proiecte educaționale, culturale și ecologice în ultimii 25 de ani, a inaugurat poteca de 1.400 km în 2022 după patru ani și jumătate de muncă susținută. În anul 2025, organizația a început să extindă traseul spre celelalte regiuni istorice ale României și a lansat un nou ținut: Terra Borza Teutonica ce însumează 170 km, făcând din orașul Brașov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Expansiunea va avea loc și în următorii 20 de ani, iar proiectul va continua să promoveze turismul pe îndelete și comunitățile locale care se află pe traseu. Drumul care unește contribuie la descoperirea culturii, tradițiilor și a naturii sălbatice a României, traversând opt regiuni istorice prin 10 județe și 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO.