8 curiozităţi despre cafea

  • Cafeaua este cea mai vândută marfă din lume, după petrol.
  • Mirosul cafelei se află printre primele zece cel mai uşor de recunoscut.
  • Cafeaua are cel mai ridicat grad de consum zilnic (60%-65%) din toate băuturile, mai puţin apa.
3703 afişări
Imaginea articolului 8 curiozităţi despre cafea

8 curiozităţi despre cafea: Foto: Profimediaimages.ro

Am aflat de la Asociaţia Română a Cafelei câteva curiozităţi despre băutura care ne înseninează dimineţile şi care este considerată una cele mai populare băuturi din lume după apă, cu peste 400 de miliarde de ceşti consumate în fiecare an.

Experienţa consumului de cafea este mai mult decât un ritual de răsfăţ gustativ cu numeroase beneficii pentru sănătate, jucând un rol important în multe culturi din lume şi prin crearea unui context de socializare alături de familie, prieteni, colegi. 

1. Cafeaua se cultivă în peste 50 de ţări din întreaga lume şi este cea mai vândută marfă din lume, după petrol.

Principalele ţări furnizoare de cafea sunt Brazilia, Columbia şi Vietnam. Cafeaua Arabica reprezintă aproximativ trei sferturi din cafeaua cultivată în întreaga lume. Este cultivată în toată America Latină, Africa Centrală şi de Est, India şi în Indonezia. Cafeaua Robusta este cultivată în Africa de Vest şi Centrală, în toată Asia de Sud-Est şi în Brazilia. Brazilia este cea mai mare naţiune exportatoare de cafea, iar Vietnamul şi-a triplat exporturile între 1995 şi 1999 şi a devenit un producător important de boabe Robusta.

2. Profilul senzorial al unei ceşti de cafea variază în funcţie de mai mulţi factori, inclusiv: tipul şi amestecul boabelor de cafea, sursa geografică, metoda de prăjire.

Cafeaua oferă un amestec complex de diferite arome, care produc împreună o gamă de experienţe senzoriale. Aroma cafelei provine din diferiţi compuşi volatili produşi prin prăjirea cafelei. Uleiul din cafea, care reprezintă aproape 10% din boabele prăjite de cafea, generează mare parte din savoarea sa. Prăjirea declanşează o serie de procese în boabe, generând dezvoltarea compuşilor volatili care contribuie la profilul aromatic.

3. Cafeaua a apărut în Europa în secolul al XVII-lea. Prima cafea europeană a fost comercializată în farmacii ca remediu medicinal.

Curând aveau să se înfiinţeze şi primele cafenele a căror popularitate a crescut foarte repede. Prima cafenea europeană a fost deschisă în Veneţia în 1683.

Din perspectivă istorică, cafenelele erau un punct social de întâlnire important în Europa, iar apariţia lor a încurajat numeroase transformări culturale şi politice pe parcursul secolelor al XVII-lea şi XVIII-lea. Acestea au oferit un for pentru schimbul de opinii favorizând opinia publică la nivelul întregului spectru social. Mai mult, cafenelele erau populare în rândul filosofilor, anticarilor şi istoricilor ca locuri în care oamenii de ştiinţă care împărtăşesc aceeaşi viziune să se întâlnească, să citească, să înveţe de la ceilalţi şi să dezbată.

4. Există doar 2 tipuri de boabe de cafea: Arabica şi Robusta

În general, arborele de cafea se cultivă pe o rază de 1.000 de mile în jurul Ecuatorului, de la Tropicul Cancerului în Nord, până la Tropicul Capricornului în Sud. Există două tipuri de boabe de cafea ce sunt folosite la prepararea cafelei comercializate – Robusta şi Arabica. Robusta are condiţii propice la altitudini mai joase, în timp ce Arabica este adaptată la altitudini mai înalte. Arborii de cafea produc în medie 2 până la 4 kilograme de fructe şi un bun culegător poate recolta 45 până la 90 de kilograme de fructe de cafea pe zi; din care vor fi produse 18 kilograme de boabe de cafea.

5. Este nevoie de 42 de boabe de cafea pentru a prepara un espresso

Espresso a fost pregătit manual în Milano, Italia, la începutul secolului al XX-lea. Trecerea timpului a dus la realizarea unei maşinării special concepute pentru crearea băuturii. Folosind apă fierbinte sub presiune şi 42 de boabe de cafea prăjită şi măcinată, espressorul permite extragerea rapidă a aromelor şi formarea unui strat superior de spumă fină şi cremoasă. Lucrătorii din magazinele de cafea care foloseau espressorul erau cunoscuţi în Italia sub numele de „baristas”, iar acest loc de muncă era de cele mai multe ori oferit tinerilor.

6. Cafeina se regăseşte în boabele de cafea şi în alte 60 de specii de plante inclusiv cacao, nucile de kola, frunzele de ceai.

Cafeaua conţine în mod natural o varietate de compuşi inclusiv cafeina, antioxidanţi şi diterpeni. Aceştia contribuie nu doar la aroma sa unică, dar şi la mult cercetatele efecte benefice ale cafelei.

Cafeina este un compus activ farmacologic din cafea şi un stimulent uşor al sistemului central nervos. Cafeina este adăugată în mai multe băuturi carbogazoase populare şi este un compus al mai multor produse farmacologice şi medicamente eliberate fără prescripţie.

O ceaşcă normală de cafea oferă aproape 75-100 mg de cafeină. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a concluzionat în “opinia sa ştiinţifică privind siguranţa cafeinei” că “un aport de cafeină obişnuit de până la 400 mg pe zi nu dă naştere îngrijorărilor privind siguranţa adulţilor, cu excepţia femeilor insărcinate”. Aceasta specifică şi faptul că un aport de până la 200 mg pe zi nu generează îngrijorări pentru femeile însărcinate sau care alăptează.

Studii extinse au arătat că există o serie de efecte benefice ale cafeinei în regimul alimentar, precum o atenţie îmbunătăţită, vigilenţă şi performanţă fizică. La anumite persoane, însă, pot exista efecte adverse, precum perturbarea somnului.

Cafeina este cunoscută sub numele medical de trimetilxantină.

7. 100 ml de cafea simplă, fără zahăr sau lapte au doar 1-2 kcal

Cafeaua neagră conţine cantităţi reduse de micronutrienţi, grăsimi, carbohidraţi şi proteine, de aceea are doar 1-2 kcal per 100ml. Profilul nutriţional final al cafelei este influenţat de dimensiunea ceştilor, de adăugarea laptelui, frişcăi, zahărului sau a îndulcitorilor care pot conduce la creşterea conţinutului caloric.

8. Când a fost adusă în Europa de veneţieni, clericul local a denumit-o „invenţia amară a Satanei”.

Comercianţii veneţieni au adus cafeaua în Europa în 1615, însă au existat numeroşi opozanţi care şi-au manifestat reticenţa faţă de cafea în mod făţiş, numind-o „invenţia amară a Satanei”, clericul local a condamnat-o, iar controversa a fost atât de mare încât s-a solicitat intervenţia Papei Clement VIII. Din fericire, acesta a hotărât să guste băutura şi i-a plăcut atât de mult încât şi-a dat aprobarea papală.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
cafea,
cofeina,

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici