Împănatul boului de Rusalii: Obiceiul, vechi de sute de ani, adună în perioada Rusaliilor sute de oameni în satele din Bistriţa-Năsăud

Sărbătorile de Rusalii vin pentru bistriţeni cu o tradiţie păstrată încă în câteva sate din Bistriţa-Năsăud – împănatul boului. Obiceiul, vechi de sute de ani, adună în perioada Rusaliilor sute de oameni în satele în care se mai respectă.

1040 afişări
Imaginea articolului Împănatul boului de Rusalii: Obiceiul, vechi de sute de ani, adună în perioada Rusaliilor sute de oameni în satele din Bistriţa-Năsăud

Împănatul boului de Rusalii: Obiceiul, vechi de sute de ani, adună în perioada Rusaliilor sute de oameni în satele din Bistriţa-Năsăud

Tradiţia spune că acesta este strâns legat de stabilirea căsătoriilor de peste an.

“Este un obicei vechi de sute de ani care aduce în actualitate un obicei dacic, un obicei al sacrificiului. Astăzi nu mai este păstrat în această formulă, era un obicei în care un animal, care era considerat în trecut sacru, era jertifit la marile sărbători pe masa unui altar care se afla undeva pe câmpul satului. Interesant este cum obiceiurile păgâne, pentru că este un obicei păgân, s-au intersectat cu obiceiurile creştine şi au fost foarte bine preluate de către creştini, de către biserica noastră. După terminarea Sfintei Liturghii are loc împănatul sau înstruţatul boului în mai multe sate din Bistriţa-Năsăud”, a povestit pentru MEDIAFAX etnograful Maximilian Menuţ.

Deşi împănatul boului este un obicei care se respectă în mai multe sate din Bistriţa-Năsăud, în fiecare dintre acestea obiceiul este unul diferit.

“La Figa împănatul boului este aşteptat de întreaga comunitate cu mare bucurie deoarece devine o adevărată întâlnire cu fiii satului adunaţi în centru, în preajma bisericii. În ajunul de Rusalii se adună la căminul cultural fetele şi flăcăii, se împart în grupuri şi merg prin sat pentru a fura din grădinile oamenilor flori pe care le vor aşeza frumos pe un cadru de lemn care va fi apoi cununa boului. Cununa obţinută are forma soarelui - simbol al luminii şi căldurii verii. În ziua de Rusalii, după ce oamenii ies de la biserică, are loc spectacolul propriu-zis. Sosirea boului este anunţată de o ceată de călăreţi îmbrăcaţi în costume populare, cu cai frumoşi cu coamă împletită şi cu covoare ţărăneşti şi panglici colorate. Boul este condus pe uliţa satului de către fetele tinere care îl ţin de cunună, însoţite de flăcări pregătiţi să le ajute în caz că boul este nărăvaş. În trecut, pentru a împrumuta boul, flăcăii şi fetele de măritat trebuiau să plătească stăpânului prin clacă - fetele o zi de secerat, iar băieţii o zi la cosit. Boul este spălat frumos şi împodobit cu fel de fel de panglici şi flori, iar în urma boului cu pocnete puternice de bici vin paparudele îmbrăcate şi împodobite cu ramuri de stejari care mână boul”, a povestit etnograful Maximilian Menuţ.

După ce alaiul ajunge pe dealul din spatele bisericii, boul este lăsat liber şi aleargă pe uliţă pentru a fi prins de fete. Tradiţia locului spune că fetele de măritat care prind boul se căsătoresc în anul următor.
Potrivit etnografului Maximilian Menuţ, fiecare lucru, fiecare gest şi fiecare personaj are o semificaţie aparte.

“În trecut, cine avea o pereche de boi la Figa era considerat un om cu stare. Cu boii oamenii îşi arau, semănau şi duceau fânul de pe câmp. Cununa boului o reprezintă finalul unei etape din viaţa satului şi anume sfârşitul muncilor agricole de primăvară. Paparudele, împodobite cu crengi de stejar, reprezintă bogăţia pădurilor din împrejurimi - aurul verde al satului. Sătenii aruncă apa pe paparude ca semn al invocării ploii atât de necesară în culturile agricole”, a afirmat Maximilian Menuţ.

În comuna Căianu Mic, împănatul boului are loc a doua zi de Rusalii, iar între personajele care participă la procesiune îşi fac apariţia şi dracii, tineri între 16 şi 20 de ani, mascaţi în fel şi chip care simbolizează duhul răului. Alaiul se adună la semnele goarnei în capătul satului de unde porneşte, în bătaia tobelor, spre centrul satului.

“La Căianu Mic sunt şi dracii - persoane malefice care sunt prezente alături de alaiul boului pe uliţele satului şi se spune că este bine să te fereşti din calea lor. Trecătorii care ajung în această zonă sunt opriţi şi aceştia cer simbolic o vamă pentru că aşa era obiceiul: să plăteşti o vamă ca să treci mai departe, mai departe în altă lume... În lumea lor de fapt, într-o lume malefică, îmbinată cu o lume fabuloasă a spiritelor creştine. La Căianu Mic întreaga comunitate participă la acest obicei şi în momentul în care aceste personaje fabuloase te invită la joc nu ai voie să refuzi pentru că se răzbună”, a spus etnograful.
Obiceiul se păstrează şi la Tăure, unde tradiţia spune că dacă o fată acceptă să însoţească un băiat în acest ritual este ca o promisiune de căsătorie.

“Este ca şi cum ai accepta să devii viitoarea lui soţie. Fata, în tot acest ritual, merge cu clopul băiatului în braţe. Băieţii sunt îmbrăcaţi în costume populare sau în frunze pentru a interpreta spiritul naturii, al reînvierii. Animalul este purtat dintr-un capăt la altul al satului. Preotul spune o rugăciune, iar mai apoi boul şi alaiul este primit într-o gospodărie, de obicei la cel mai harnic om din sat”, a declarat Menuţ.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici