Kamceatka, tărâmul de gheaţă şi foc. Imagini spectaculoase din Orientul Îndepărtat al Rusiei - GALERIE FOTO

Kamceatka este o peninsulă cu o suprafaţă de aproape 470.000 de kilometri pătraţi, aproape dublul ţării noastre, aflată în Orientul Îndepărtat al Rusiei. Descoperită de exploratorii ruşi în secolul al XVII-lea, dar locuită de triburi războinice cu mult înainte, Kamceatka se întinde din estul Siberiei spre sud, către Japonia. Pionierii cazaci, conduşi de Luka Morozko, au găsit scrieri într-un alfabet necunoscut lor, probabil în limba japoneză, dată fiind distanţa relativ mică faţă de insulele nipone.

VEZI GALERIA FOTO

Apropierea geografică faţă de niponi a făcut ca, uneori, vase comerciale japoneze să naufragieze în apropierea Kamceatkăi, aşa cum s-a întâmplat şi în 1701, când exploratorul Vladimir Atlasov, l-a capturat pe singurul supravieţuitor al unui accident maritim. Pescarul japonez, cunoscut ca Dembei, a fost dus la Sankt Petersburg, unde i-a povestit lui Petru cel Mare tot ce ştia despre ţara natală şi a început să predea limba niponă studenţilor ruşi. Dembei, rebotezat Gabriel, nu s-a mai întors acasă, iar capturarea lui a avut un rol important în întemeierea relaţiilor dintre cele două imperii.

Citeşte şi: Imagini uimitoare: Vulcani văzuţi de aproape în timpul erupţiei - GALERIE FOTO

Clima aspră din unele zone, unde temperaturile pot ajunge până la -40 de grade Celsius, dar mai ales distanţa faţă de Sankt Petersburg şi Moscova, mai mare de 6.500 de kilometri în ambele cazuri, cât şi vânzarea către Statele Unite a apropiatei Alaska, au făcut ca peninsula să nu fie o destinaţie preferată de colonişti. Astfel, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, populaţia nu a depăşit 10.000 de locuitori, iar conform recensământului din 2010, densitatea populaţiei este de doar 0.68 locuitori pe kilometru pătrat.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Kamceatka a fost transformată în zonă militară închisă şi accesul turiştilor a fost interzis, până în 1990. În ultimii ani însă, din ce în ce mai mulţi vizitatori aleg peninsula drept destinaţie de vacanţă, în special în lunile de vară, când temperaturile ajung la 15-19 grade Celsius.

Din punct de vedere geografic, Kamceatka este extrem de spectaculoasă. Dintre cei mai mult de o sută de vulcani aflaţi în zonă, 29 sunt activi, printre care şi Klucevskaia Sopka, 4.750 de metri, cel mai înalt vulcan activ din emisfera nordică. În afara unor zone mai reci, marea majoritate a peninsulei se bucură de o climă umedă şi mai blândă decât cea din estul Siberiei, ceea ce a favorizat apariţia vegetaţiei luxuriante.

Zona este cea mai activă din punct de vedere vulcanic din întreaga Eurasie, fapt care, împreună cu existenţa a peste patru sute de gheţari şi cu faptul că o mare parte a peninsulei e acoperită de zăpadă din octombrie până în mai, i-a atras Kamceatkăi renumele de tărâmul focului şi al gheţii, relatează Huffington Post.

Valea gheizerelor, un bazin cu o lungime de şase kilometri, conţine peste 90 de gheizere şi numeroase izvoare termale. Depăşită doar de Parcul Naţional Yellowstone, din Statele Unite, zona are a doua cea mai mare concentraţie de gheizere din lume. Din păcate, o alunecare de teren care a avut loc în 2007, a inundat două treimi din Valea Gheizerelor şi se pare că a afectat ireversibil zona.

Citeşte şi: 15 lucruri mai puţin ştiute despre cele mai cunoscute atracţii turistice din lume - GALERIE FOTO

Nouăsprezece dintre vulcanii activi din zonă sunt incluşi în Patrimoniul Mondial UNESCO, printre care şi Klucevskaia Sopka, cel mai înalt din emisfera nordică, ori Kronoţki, considerat de mulţi ca fiind cel mai frumos vulcan din lume.

Citeşte şi: Photoshop de secol XIX. Cum se modificau imaginile la începuturile fotografiei - GALERIE FOTO

Citeşte şi: Topul filmelor cu cele mai mari bugete de producţie. Care a fost cel mai scump film din toate timpurile

Citeşte şi: 15 lucruri mai puţin ştiute despre cele mai cunoscute atracţii turistice din lume - GALERIE FOTO