Lacul Văcăreşti din Bucureşti. Delta dintre blocuri, vizitată de englezi: "Animale şi plante uluitoare" - GALERIE FOTO

Lacul Văcăreşti a fost botezat "Delta dintre blocuri". Mlaştina neîmblânzită unde nici ţipenie de om nu se rătăceşte. Viaţa sălbatică a recucerit lacul abandonat şi l-a transformat într-o oază verde în mijlocul Bucureştiului, unul dintre cele mai dense oraşe din Europa. Englezii au mers să-l exploreze.

5254 afişări
Imaginea articolului Lacul Văcăreşti din Bucureşti. Delta dintre blocuri, vizitată de englezi: "Animale şi plante uluitoare" - GALERIE FOTO

Lacul Văcăreşti din Bucureşti. Delta dintre blocuri, vizitată de englezi: "Animale şi plante uluitoare" - GALERIE FOTO

Dacă ajungi în rezervaţia de pe Lacul Văcăreşti din mijlocul Bucureştiului vezi doar o mână de oameni răzleţi pripăşiţi în zona mlăştinoasă.

"La 30 de minute de mers pe jos din centrul capitalei, parcul urban este înconjurat de un baraj din beton. Spaţiul verde neîmblânzit este izolat de oraş", scriu jurnaliştii de la The Guardian. Englezii au mers în zona de băltiş din Văcăreşti.

Lacul este o infrastructură urbană de apă potabilă abandonată în 1989. Anul inaugural în care regimul comunist a căzut şi dictatorul a fost executat. Lacul Văcăreşti este o rămăşiţă a regimului, un plan neterminat. Fosilă a vremurilor sumbre. Natura şi viaţa sălbatică au năvălit din nou în zona Văcăreşti, după 1989. Acum pe Lacul Văcăreşti se găseşte cel mai complex ecosistem din România. Luna trecută, după o campanie de patru ani, demarată de un gaşcă mică de activişti ecologişti, Guvenrul România a decretat Lacul Văcăreşti zonă protejată, iar cele 183 de hectare de mlaştină au devenit una dintre cele mai mari rezervaţii urbane din Europa.

Liziera de nord din zonă este o luncă împânzită de iarbă sălbatică, cu nuci, plopi şi ulmi. În inima parcului natural, unde trei lacuri se întretaie, vegetaţia e din ce în ce mai densă, tipică smârcurilor şi depresiunilor naturale de teren fără scurgere, în care se adună şi stagnează apa provenită din precipitaţii, din inundaţii sau din pânza freatică. Sălciile, costreiul şi nuferii împăienjenesc mlaştina.

Pe drum, poţi vedea 100 de specii diferite de păsări insolite ce s-au adăpostit pe Lac. Raţe sălbatice şi bâtlani. De ai noroc, poţi vedea chiar ţestoase sau broaşte buhai de baltă cu burta roşie, două specii protejate ce vieţuiesc în acest peisaj natural virgin.

Văcăreşti a fost în trecut un cartier al Bucureştiului construit de comunişti pe un teren inunsat de bălţi. Scopul comuniştilor era să facă loc pentru marile lor proiecte arhitecturale. Voiau să construiască sedii noi pentru Ministerul Justiţiei şi Curtea Supremă şi un bazin artifial, Lacul Văcăreşti - o parte dintr-un ambiţios proiect de infrastructură hidrologică ce urma să creeze un canal între Bucureşti şi Dunăre. În 1989, după revoluţie şi executarea lui Nicolae Ceauşescu, planurile urbane s-au sistat. Deşi în acel moment lacul era într-un stadiu avansat de extindere, o defecţiune inginerească a făcut ca infrastructura să fie de nefolosit. Aşa a şi rămas: un lac secat, ascuns de diguri înalte, într-unul dintre cele mai dense oraşe din Europa.

27 de ani mai târziu, Dan Bărbulescu şi Cristian Lascu au destăinuit jurnaliştilor de la The Guardian cum au început lupta cu autorităţile pentru a transforma Lacul Văcăreşti într-un "parc natural protejat", după titulatura Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Proiectul ecologic a început în 2012, când Lascu, editor şef la National Geographic România de 20 de ani, a publicat un articol cu titlul "Delta dintre blocuri".

Helmut Ignat şi-a petrecut aproape un an fotografiind viaţa sălbatică dimprejurul Lacului Văcăreşti. Fotografiile lui arată că după 20 de ani de la abandonarea proiectului de infrastructură, natura a revendicat spaţiul cu terenuri joase până la refuz şi astfel s-a creat un ecosistem genuin de o diversitate uluitoare.

Mai multe locuri din Bucureşti au o poveste asemănătoare: mari proiecte ale regimului comunist iscate de minţile megalomane ale lui Ceauşescu şi a arhitecţilor comunişti, care au rămas neterminate după revoluţie, prinse în mreje de natură, izolate de bandă roşie ca exponatele într-un muzeu al abundenţei şi deşertăciunii. Terenuri părăsite de proprietari au fost lăsate de izbelişte în intrigi spinoase ale latifundarilor şi gâlcevi de tribunal. Investitorii n-au fost interesaţi să le exploateze. Deşi multe dintre aceste spaţii sunt doar ruine şi pământ sterp, Văcăreşti s-a regenerat copleşitor.

În 2013, Academia Română a iniţiat un studiu al faunei şi florei din zona Lacului Văcăreşti, care a confirmat cât de mult s-a extins ecosistemul: sute de specii de plante şi flori, 96 de specii de păsări, sau mamifere, printre care nevăstuici şi vidre - specie protejată în Europa -, dar şi reptile, printre care ţestoase şi şerpi.

"Imaginaţi-vă", spun jurnaliştii de la The Guardian, în articolul pe care l-au scris după ce au vizitat rezervaţia din Văcăreşti, "Imaginaţi-vă că vedeţi un spaţiu mai mare decât Regent's Park din Londra, dar neîmblâzit. Atunci când am mers în bazinul de apă gol din mijlocul parcului natural, atmosfera a devenit înfricoşătoare, dar în acelaşi timp a simţit liniştea, acalmia. Barajul de beton şi vegetaţia abundentă ne izolau fonic de zgomotul oraşului Bucureşti.", scriu englezii.

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici