„Pandemia” care a devastat Pacificul: miliarde de stele de mare au murit, iar dispariția lor amenință întregul ecosistem

Steaua-soarelui de mare (Pycnopodia helianthoides), un prădător marin cu până la 24 de brațe, a fost cândva o prezență obișnuită în apele Pacificului de Nord-Est. Situația s-a schimbat dramatic în urma unei boli care a afectat numeroase specii de stele de mare, din nordul Mexicului până în Alaska, relatează NPR.

Cercetătorii estimează că aproximativ 90% din populația stelelor-soarelui a dispărut, iar numărul total al exemplarelor pierdute ar putea ajunge la cinci miliarde. Specia este acum clasificată drept critic amenințată la nivel internațional.

După aproximativ un deceniu de cercetări, oamenii de știință au asociat boala care provoacă degradarea țesuturilor stelelor de mare cu bacterii din genul Vibrio. Valurile de căldură marine, intensificate de schimbările climatice, ar fi favorizat dezvoltarea bacteriilor.

Exemplare crescute în laborator, eliberate în Pacific

Cercetătorii de la University of Washington lucrează împreună cu Samish Indian Nation pentru refacerea populației. În laboratoarele de la Friday Harbor sunt crescute sute de exemplare, de la larve microscopice până la adulți.

Un prim grup de 20 de stele de mare în vârstă de trei ani a fost transportat în apropierea insulei Decatur, în arhipelagul San Juan, și eliberat într-o pădure submarină de alge. Experimentul fusese programat inițial pentru toamna precedentă, dar a fost amânat după reapariția bolii în regiune.

Rezultatele preliminare sunt încurajatoare: la o verificare ulterioară, scafandrii au găsit 14 dintre cele 20 de exemplare și nu au observat semne de boală.

De ce dispariția lor poate afecta întregul ecosistem

Miza depășește salvarea unei singure specii. Stelele-soarelui sunt considerate o specie-cheie deoarece se hrănesc cu arici de mare, care, atunci când se înmulțesc necontrolat, pot distruge vaste suprafețe de alge kelp. Aceste „păduri” submarine oferă habitat pentru numeroase viețuitoare, susțin pescuitul și contribuie la protejarea coastelor împotriva eroziunii.

Cercetătorii testează acum și o strategie diferită: eliberarea unui număr foarte mare de exemplare extrem de tinere. Mii de stele de mare de dimensiunea unor semințe de mac au fost deja introduse în apele din apropierea insulei San Juan.

Aproximativ 12 laboratoare de pe coasta vestică a Americii de Nord cresc în prezent această specie, iar noi eliberări sunt planificate în California și Oregon. Oamenii de știință admit că nu vor putea înlocui miliardele de exemplare pierdute, dar speră să creeze populații suficient de robuste pentru a ajuta atât specia, cât și ecosistemele de kelp să se refacă.