- Home
- Life-Inedit
- BUCUREŞTI, (02.04.2014, 16:30)
- Gabriel Burete
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
"Seiful Apocalipsei": Cum se păstrează plantele care ar putea salva omenirea în cazul unui cataclism - FOTO
Un grup de cercetători a înfiinţat o bancă de seminţe pe insula Spitsbergen, arhipelagul Svalbard, menită să conserve în condiţii de siguranţă biodiversitatea agricolă şi să salveze speciile de plante aflate pe cale de dispariţie.
22242 afișări
"Seiful Apocalipsei": Cum se păstrează plantele care ar putea salva omenirea în cazul unui cataclism (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Svalbard Global Seed Vault, Banca Mondială de Seminţe Svalbard, poate trece drept un decor dintr-un film futurist al lui Stanley Kubrick, relatează BBC. Clădirea, care pare că ţâşneşte dintr-un versant de pe insula Spitsbergen, Norvegia, şi care străluceşte într-o nuanţă de albastru în timpul lungilor nopţi polare, are un rol mult mai important, însă.
Numită şi "Seiful Apocalipsei", construcţia a fost amenajată pentru a păstra biodiversitatea agricolă şi pentru a salva speciile de plante aflate pe cale de dispariţie, fie din cauze naturale, fie ca urmare a unei catastrofe. Teoretic, varietăţile de seminţe stocate în nordul Norvegiei ar putea să repună pe picioare agricultura chiar şi după un cataclism care ar distruge toate culturile din lume.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Putin: „Nu vom ataca NATO, dar vom doborî toate avioanele F-16 trimise Ucrainei”
-
România intră în Air Schengen de la 31 martie. Ce schimbări apar şi ce trebuie să ştiţi
-
Polonia va trimite trupe la Jocurile Olimpice de la Paris, pe fondul unor probleme de securitate
-
Obama şi Bill Clinton se vor alătura lui Biden pentru a strânge 25 de milioane de dolari
Insula Spitsbergen, din arhipelagul Svalbard, a fost aleasă datorită condiţiilor ideale pentru păstrarea seminţelor pe termen lung. Insula nu prezintă activitate tectonică, este acoperită de permafrost şi se află la 130 de metri deasupra nivelului mării, fiind ferită de inundaţii chiar şi în situaţia în care calota glaciară s-ar topi. Chiar şi în situaţia în care instalaţiile electrice, care menţin temperatura constantă la -18 grade Celsius, ar ceda, izolaţia naturală şi artificială a construcţiei ar face să treacă mai multe săptămâni până când temperatura ar ajunge la nivelul de la suprafaţă, de -3 grade Celsius. Banca de seminţe se află la 120 de metri în interiorului unui munte de pe insula Spitsbergen, situată la 78 de grade latitudine nordică, la doar 1.300 de kilometri de Polul Nord.
Svalbard Global Seed Vault păstrează mai mult de 700.000 de mostre distincte de seminţe. "Ar fi greu să relatezi istoria omenirii fără să faci referire la ce se află în această cameră", spune Cary Fowler, unul dintre iniţiatorii proiectului. Totuşi, multe dintre speciile pe care omenirea s-a bazat de-a lungul timpului au dispărut complet. 86% dintre varietăţile de mere crescute în Statele Unite nu mai există în prezent, spre exemplu. La fel ca şi conopida Old Cornish, perele Ansault care aveau "o savoare delicioasă de unt" şi în jur de 90% dintre varietăţile de fasole, mazăre, alune, cartofi sau orez care erau cultivate la începutul secolului trecut. Ce a cauzat însă acest lucru?
De-a lungul timpului, fermierii au combinat şi au introdus noi varietăţi şi specii de plante şi animale deopotrivă. Aşa cum specia canină, spre exemplu, are diferite rase, fiecare specie de plante are numeroase soiuri şi varietăţi. Puţini dintre noi ştiu că grâul folosit pentru a face pâine astăzi este diferit de cel care se folosea acum douăzeci de ani, la aceeaşi reţetă.
Producţia în masă a dus la omogenizarea speciilor utilizate des în agricultură. În Statele Unite, spre exemplu, zecile de rase de bovine care erau crescute odată au fost înlocuite de rasa Holstein. În prezent, aceasta reprezintă în jur de 90% din totalul vacilor de lapte din SUA şi 94% dintre bovinele din Ţările de Jos. Rasele şi varietăţile mai puţin valoroase din punct de vedere comercial, fie din cauza producţiei prea mici sau prea lente, din cauza aspectului sau a faptului că nu rezistă bine la transport, sunt marginalizate şi eliminate din producţie. Spre exemplu, unele varietăţi de castan american, produse de bază odinioară, sunt prea rare pentru a mai fi comercializate pe scară largă, iar unele rase de animale, ca vitele Kerry sau caprele Arapawa, numără mai puţin de două sute de exemplare în prezent.
Căpşunile Klondike şi Tangi, din Lousiana, "dulci şi gustoase", au fost eliminate din producţie acum câteva zeci de ani, spune Richard McCarthy, directorul organizaţiei Slow Food USA, pentru că erau prea mici şi nu rezistau transportului pe distanţe lungi. "Acum putem cumpăra căpşuni pe tot parcursul anului, mari, frumoase, dar care nu au niciun gust", adaugă el.
Totuşi, de ce ne-ar interesa dispariţia anumitor varietăţi, atât timp cât acestea sunt înlocuite cu soiuri mai bune, mai productive şi mai rezistente la boli? "Diversitatea", spune McCarthy, "este cea mai simplă şi mai ieftină metodă de a susţine agricultura". Dacă depindem de un singur soi de plante sau o singură rasă de animale, suntem expuşi la vulnerabilităţi.
Un exemplu clasic al acestei ameninţări este reprezentat de Marea Foamete din Irlanda, de la jumătatea secolului al XIX-lea. Atunci, două treimi din populaţie depindea de agricultură, iar marea majoritate a ţăranilor se hrănea aproape exclusiv cu cartofi. Din cauza axării întregii recolte pe o singură varietate de cartofi, când aceasta a fost afectată de mană, o boală a plantelor, întreaga ţară a fost cuprinsă de o foamete generalizată. Aproape un milion de persoane au decedat şi tot atâtea au emigrat, ceea ce a dus la o scădere a populaţiei cu 25%. Marea Foamete a lăsat Irlanda schimbată semnificativ din punct de vedere demografic, dar şi politic şi cultural.
"Diversitatea este poliţa noastră de asigurare", spune McCarthy, iar gândul că Fowler şi echipa sa păstrează sute de mii de mostre de seminţe în nordul îngheţat, care ar rezista şi în cazul unei catastrofe nucleare, nu poate decât să ne liniştească.
Citește pe alephnews.ro: Sam Bankman-Fried a fost condamnat la 25 de ani de închisoare
Citește pe www.zf.ro: Capcana din maşinile şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 3.300 lei
Citește pe www.zf.ro: Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Ce se aruncă şi ce nu se aruncă în containerul pentru deşeuri din plastic?
Citește și: Legume uriaşe din seminţe trimise în spaţiu
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Propaganda Rusiei ajunge în Parlamentul European. Serviciile de informații de la Praga au desființat o rețea finanțată de Rusia care răspândea informații false despre războiul din Ucraina
Povestea unui fost corporatist care alături de un prieten a creat de la zero propria marcă de bere 100% românească
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Ea este cea mai sexy sportivă din culturismul românesc! Are un singur vis: „Asta îmi dă energie”
PROSPORT.RO
Noi informații despre Kate Middleton. Ce spun oficialii Casei Regale despre tipul de cancer al Prințesei de Wales
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe