Deja, o serie de țări din întreaga lume lucrează la planuri de limitare a accesului copiilor la rețelele sociale, după ce, în decembrie, Australia a devenit prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, potrivit Reuters.
Cele mai recente cercetări publicate în Raportul anual privind fericirea mondială se bazează pe date furnizate de compania americană de cercetare de piață Gallup și de alte studii, analizate de o echipă globală condusă de Universitatea Oxford din Anglia.
Raportul nu a stabilit o legătură directă. Cu toate acestea, cercetătorii care au elaborat versiunea din acest an a raportului au combinat datele Gallup cu cele din Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor al OCDE și din alte studii, ajungând la concluzia că utilizarea intensă a rețelelor sociale pare să reducă fericirea.
„Mesajul care reiese clar și răspicat este că ar trebui să încercăm să readucem aspectul social în rețelele sociale”, a declarat pentru Reuters Jan-Emmanuel de Neve, profesor de economie la Universitatea din Oxford și unul dintre editorii Raportului mondial privind fericirea.
De Neve a adăugat că conținutul promovat algoritmic, consumat pasiv și în mare parte de tipul celui creat de influenceri a avut un impact mai negativ asupra utilizatorilor decât o platformă care conectează oamenii din punct de vedere social.
Cu mențiunea că impactul rețelelor sociale asupra bunăstării este complex, el a spus că datele combinate au arătat că fetele de 15 ani, care foloseau platformele de socializare mai mult de cinci ore pe zi, au raportat un nivel mai scăzut de satisfacție față de viață în comparație cu fetele de aceeași vârstă care folosesc rețelele sociale mai puțin.
Datele sondajului mondial realizat de Gallup au arătat că evaluările vieții, sau modul în care oamenii își evaluează satisfacția față de viață, în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă au scăzut „dramatic”, cu aproape un punct pe o scară de la 0 la 10, în ultimul deceniu.