Ce este „Vortexul Polar” despre care vorbește toată lumea. Cum influențează vortexul vremea
„Vortexul polar” sună a ceva nou, misterios și extrem de periculos. Dar, în realitate, „vortexul polar” este un fenomen atmosferic normal, studiat de zeci de ani, fără de care iarna nici nu ar arăta cum o știm noi. Panica vine mai degrabă din modul în care este prezentat în mass-media decât din ceea ce se întâmplă efectiv în atmosferă, spun specialiștii consultați de Mediafax.
Ce este vortexul polar?
Vortexul polar nu este o anomalie, ci o parte integrantă a circulației atmosferice la scară planetară.
Vortexul polar este o zonă vastă de aer foarte rece care se rotește în jurul unuia dintre poli (Nord sau Sud), la altitudini mari. Poate fi imaginat ca un „inel” de vânturi puternice ce înconjoară regiunea polară.
Meteorologii disting în general două componente:
- Vortexul polar stratosferic – situat la aproximativ 15–50 km altitudine, în stratosferă.
- Vortexul polar troposferic – mai jos, în troposferă, stratul în care se formează vremea de zi cu zi (nori, fronturi, precipitații).
Se formează și se întărește în fiecare iarnă, când zona polară se răcește puternic. Vortexul este menținut de contrastul mare de temperatură dintre regiunile polare și cele tropicale.
De ce contează dacă vortexul este puternic sau slăbit?
Starea vortexului polar influențează traiectoria curenților de altitudine (jet stream) și modul în care masele de aer rece sau cald se deplasează între latitudini.
Pe scurt într-un limbaj mai ușor de înțeles:
Un vortex puternic și compact tinde să mențină aerul foarte rece aproape de Polul Nord. Astfel dacă nu există alți factori majori este de așteptat ca zona Europei să aibă parte de o iarnă mai blândă.
Un vortex slăbit, deformat sau fragmentat permite aerului rece să „evadeze” mai ușor către latitudini medii, precum Europa sau America de Nord. Astfel zona noastră poate avea parte de episoade mai reci.
Dar nu vortexul este cel ce provoacă temperaturile scăzute și ninsorile. Ci masa de aer ce pătrunde la latitudini mai joase ( favorizată de vortexul slăbit) și uneori se încarcă cu precipitații din Marea Mediterană și Marea Neagră.
Un exemplu de pătrundere a unei mase reci s-a observat în ultima partea a lunii trecute:
Legătura vortexului cu vremea din România și Europa
Impactul asupra vremii din România și din restul Europei depinde de modul în care se rearanjează sistemele de presiune și curenții de altitudine (jet stream).
Câteva scenarii tipice:
Vortex polar puternic și bine organizat
- aerul extrem de rece rămâne concentrat la poli, iar în Europa Centrală și de Est iernile pot fi, în medie, mai blânde și mai umede, cu circulație vest–est.
Vortex polar slăbit / deformat și blocaje atmosferice
- apar anticicloni persistenți (de exemplu, asupra Groenlandei sau Scandinaviei) care deviază curenții de altitudine și permit aerului rece din Arctica sau Siberia să pătrundă mai ușor spre Europa.
- în aceste configurații, regiuni precum România pot experimenta episoade de ger sau perioade cu temperaturi semnificativ sub media climatologică.
Important de subliniat este însă că un vortex slăbit ( cum pare că este în acest an) crește probabilitatea de episoade reci în anumite regiuni, dar nu garantează apariția unui val de frig extrem în România.
De ce nu este cazul să vorbim despre „apocalipsa vortexului polar”
Vortexul polar face parte din circulația atmosferică obișnuită a sezonului rece. Existența sa nu este un motiv de îngrijorare, ci o realitate fizică fără de care iarna, așa cum o cunoaștem, ar arăta cu totul diferit.
România are un climat temperat-continental. Valurile de frig, gerul, episoadele cu temperaturi sub −10 °C sau −15 °C iarna sunt fenomene normale, chiar dacă în unele ierni apar mai rar sau pe perioade mai scurte. Prezența lor nu contrazice tendințele climatice pe termen lung.
O eventuală slăbire sau deformare a vortexului: nu implică în mod automat temperaturi record, nu are ca efect direct „prăbușirea” sistemului climatic și poate avea efecte diferite de la o regiune la alta. Unele zone pot înregistra episoade reci, altele pot rămâne la valori apropiate sau chiar ușor peste normal.
Apariția unor valuri de frig iarna nu contrazice tendința de încălzire globală. Climatul pe termen lung se încălzește, dar variabilitatea pe termen scurt se păstrează sau chiar se accentuează.