ALEGERI PARLAMENTARE:Surpriza alegerilor la Braşov-Petre Roman, propus de PNL la Cameră;contracandidat -Ialomiţianu

Zece parlamentari braşoveni vor noi mandate, însă surpriza alegerilor este, la Braşov, fostul premier Petre Roman, care candidează din partea PNL pentru a fi deputat în acest judeţ, iar contracandidatul său este fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu.

2149 afişări
Imaginea articolului ALEGERI PARLAMENTARE:Surpriza alegerilor la Braşov-Petre Roman, propus de PNL la Cameră;contracandidat -Ialomiţianu

Petre Roman (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Primul partid care şi-a stabilit candidaţii a fost PSD, care are patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. La Camera Deputaţilor candidează preşedintele PSD Braşov, Constantin Niţă, avocatul Ioan Adam, fostul prefect Emil Niţă şi consilierul local Ion Ochi. Pentru Senat, candidează un singur social-democrat, respectiv vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Viorel Chiriac. PC Braşov are un singur candidat, fiind vorba despre preşedintele conservatorilor braşoveni, Ion Diniţă, care este candidat la Camera Deputaţilor.

Din partea PNL Braşov şi-au depus candidaturile pentru Camera Deputaţilor fostul premier Petre Roman, dar şi Mihai Donţu şi Daniel Zamfir, iar pentru Senat actualul senatorul Ioan Ghişe, consilierul judeţean Sebastian Grapă şi directorul Spitalului Judeţean Braşov, Marius Neculoiu.

Actualii parlamentari PDL Braşov candidează pentru noi mandate, excepţie făcând Florin Postolachi, care a spus că îi ajunge un mandat şi că se mulţumeşte cu funcţia de preşedinte al Asociaţiei "15 Noiembrie 1978 Braşov".

Pentru Senat, din partea PDL Braşov candidează Horaţiu Braga, actualul senator Florian Stanciu, dar şi europarlamentarul şi prim-vicepreşedintele PDL Braşov Nicolae Vlad Popa, fost senator şi europarlamentar. Pentru Camera Deputaţilor candidează fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu, deputatul Gabriel Andronache, senatorul Marian Rasaliu, deputatul Gabriel Tiţa Nicolescu, consilierul judeţean Adrian Gabor, consilierul local Adrian Oprică, consilierul judeţean Andrei Szakal şi avocatul Valeriu Vătavu.

Şi UDMR va avea candidaţi pentru toate cele opt colegii la Camera Deputaţilor şi pentru cele patru la Senat. Astfel, pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 1 va candida Toaso Imelda, fost director al Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov, în timp ce preşedintele UDMR Braşov, consilierul judeţean Kovacs Attila, va candida în Colegiul 2. Toaso Aron Zoltan a fost propus pentru Colegiul 3, iar pe Colegiul 4 - Molnar Gabor.

Pe lista candidaţilor pentru Camera Deputaţilor se mai află avocatul Cserey Barnabas pentru Colegiul 5, deputatul în exerciţiu Anna-Lili Farkas pentru Colegiul 6, Marthy Matyas pentru Colegiul 7 şi Geczi Gellert, viceprimarul din Săcele, în Colegiul 8. Pentru Senat vor candida primarul comunei Ormeniş, Gergely Janos în Colegiul 1, primarul comunei Tărlungeni, Kiss Iosif în Colegiul 2, fostul subprefect Carol Ambrus în Colegiul 3 şi consilierul local Szente Ladislau în Colegiu 4.

Fostul premier Petre Roman, dar şi foşti miniştri vor să fie deputaţi

Pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul 1 Făgăraş-Victoria, va candida liberalul Daniel Zamfir, care a fost adus de la Bucureşti. El îl va avea contracandidat pe actualul senator Marian Rasaliu de la PDL.

În Colegiul 2 Săcele, consilierul local PSD Ioan Ochi se va confrunta cu consilierul judeţean PDL Andrei Szakal, în timp ce în Colegiul 3 Rupea-Codlea va candida pentru al doilea mandat de deputat Mihai Donţu din partea PNL, care este soţul fostului prefect Adriana Donţu şi care îl va avea contracandidat pe avocatul Valeriu Vătavu de la Baroul Sibiu.

În Colegiul 4 Zărneşti fostul ministru al IMM-urilor Constantin Niţă, preşedintele PSD Braşov, cadidează pentru al patrulea mandat, avându-l contracandidat pe deputatul democrat-liberal Gabriel Tiţa Nicolescu, în timp ce în Colegiul 5, care cuprinde centrul vechi al Braşovului, se vor confrunta actualul deputat PDL Gabriel Andronache, care este cel mai tânăr deputat braşovean, şi fostul prefect Emil Niţă de la PSD.

Pentru Colegiul 6 Triaj-Noua a fost aprobată candidatura avocatului şi profesorului Ioan Adam de la PSD, care va concura cu Adrian Gabor de la PDL, fost viceprimar şi actual consilier judeţean, în timp ce în Colegiul 7 Astra-Saturn va candida liderul PC Braşov, Ion Diniţă, care îl va avea ca adversar pe consilierul local Adrian Oprică propus de PDL.

În Colegiul 8, zona Bartolomeu, se vor confrunta fostul premier Petre Roman, din partea PNL, şi fostul ministrul al Finanţelor din Guvernul Boc Gheorghe Ialomiţianu de la PDL, care candidează pentru al doilea mandat de deputat.

La Senat, în Colegiul 1 Făgăraş-Rupea va candida consilierul judeţean Sebastian Grapă, fost purtător de cuvânt al PNL Braşov, care îl va avea contracandidat pe Horaţiu Braga susţinut de PDL.

În Colegiul 2 zona Săcele - Zărneşti, se vor confrunta vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Viorel Chiriac şi consilierul judeţean Mihail Veştea de la PDL.

După ce a pierdut susţinerea partidului, apoi a recâştigat-o în urma unei contestaţii, senatorul PNL Ioan Ghişe va candida pentru al doilea mandat în Colegiul 3, care cuprinde Centrul vechi şi zona Răcădău, unde îl va avea contracandidat pe prim-vicepreşedintele PDL Braşov Nicolae Vlad Popa, fost senator în perioada 2000 - 2004 şi europarlamentar între 2004 şi 2009.

În Colegiul 4 Astra-Bartolomeu se vor confrunta un matematician şi un medic, fiind vorba despre actualul senator democrat-liberal Florian Staicu şi managerul Spitalului Judeţean Braşov, Marius Neculoiu, care candidează pentru prima dată.

Senatorul Ioan Ghişe, fost primar al Braşovului, rămas fără susţinerea filialei, candidează după ce a făcut contestaţie la liderii centrali

Senatorul PDL Ioan Ghişe nu a fost susţinut de PNL Braşov, în special de preşedintele oragnizaţiei Aristotel Căncescu, să candideze pentru un nou mandat. Supărat că a rămas fără susţinere, Ghişe a depus contestaţii la Curtea de Onoare şi Arbitraj şi la Biroul Executiv Naţional al PNL.

În urma contestaţiilor, Ghişe a primit câştig de cauză, fiind nominalizat drept candidatul formaţiunii pentru un nou mandat de senator, în acelaşi colegiu.

În 19 octombrie, PNL şi-a anunţat candidaţii pentru alegerile parlamentare, liderul partidului, Crin Antonescu, spunând că Ghişe este "unul dintre cei mai buni parlamentari", în Braşov.

"PNL îl consideră pe senatorul Ioan Ghişe unul dintre cei mai buni parlamentari ai săi şi exprimând cu curaj, cu consecvenţă chiar şi în formele sale de protest lucruri pe care le susţinem şi noi toţi liberalii ceilalţi. Până la urmă, prezenţa domnului senator Ioan Ghişe a fost decisă de Consiliul Naţional şi a fost acceptată şi de preşedintele organizaţiei judeţene Braşov, domnul Căncescu, care iniţial avusese rezerve în legătură cu această chestiune", preciza atunci Antonescu.

Ghişe este o figură controversată în PNL.

După ce Curtea Constituţională a decis ca în urma rezultatului referendumului Traian Băsescu să îşi reia atribuţiile, Ioan Ghişe a protestat, mai multe zile la rând, în faţa Palatului Cotroceni, apărând cu pancarte atârnate pe corp, inscripţionate cu mesajele "Poporul a decis, Băsescu e demis" şi "Popor român, eşti suveran".

Ghişe susţinea atunci că gestul său este "simbolic", că el este un simplu cetăţean şi că nu s-a consultat în privinţa acestei acţiuni cu colegii din PNL.

La protestul lui Ghişe a venit, într-una din zile, şi liberatul Varujan Vosganian, în semn de susţinere.

Ioan Ghişe a fost unul dintre primii politicieni români acuzaţi că a colaborat cu Securitatea, însă actualul senator a negat la acea vreme acuzaţiile. Astfel, în septembrie 2006, Ghişe şi Mona Muscă, de asemenea acuzată că a colaborat cu Securitatea, au fost excluşi din PNL. Ghişe a fost reprimit în PNL la scurt timp după decizia de excludere, în urma unei contestaţii depuse de acesta. Ghişe sustinea atunci că CNSAS a confirmat faptul că el nu a făcut poliţie politică, iar conducerea partidului ştia încă din 1992 că a scris câteva note informative.

Ioan Ghişe s-a născut în 1956, în Mediaş, judeţul Sibiu, dar şi-a petrecut studenţia în Braşov, unde a terminat, în 1980, Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Transilvania. Timp de zece ani a fost profesor de matematică la Colegiul Naţional de Informatică Braşov, instituţie pe care a condus-o apoi timp de doi ani. În paralel, el a absolvit şi Institutul de Educaţie Fizică şi Sport.

Din 1991 a intrat în politică, ca membru fondator al Partidului Alianţa Civică Braşov, unde a stat doar doi ani, trecând apoi la PNL. Din 1992 a devenit consilier judeţean, iar în perioada 1996 - 2004 a fost primar al Braşovului.

În vârstă de 56 de ani, Ghişe a avut două mandate de deputat (1992 - 1996 şi 2004 - 2008), iar din 2008 este senator. Ca senator, Ghişe a avut 35 de iniţiative legislative, făcute împreună cu alţi parlamentari, trei dintre ele devenind legi. Conform declaraţiei de avere din 2008, când a intrat în Senat, Ghişe avea patru terenuri, împreună cu soţia sa, unul în Braşov, unul în Ghimbav şi două în judeţul Cluj. De asemenea, el avea un apartament de 40 de metri pătraţi în Braşov. În prezent, la averea familiei Ghişe s-a adăugat, în 2009, un teren şi o casă în Cluj moştenite de către soţia senatorului, de la tatăl acesteia. Comparativ cu 2008, la salariul de senator, de circa 50.000 de lei anual, s-a adăugat un salariu de 1.000 de lei de la SNSPA, unde este cadru didactic. Referitor la un nou mandat, Ghişe a declarat corespondentului MEDIAFAX că fiecare cetăţean are motivele lui pentru a-şi alege candidaţii, iar cartea lui de vizită este programul USL.

"Fiecare cetăţean are un motiv diferit pentru care alege un candidat. Cetăţenii sunt cei care vor decide. Principalul atuu este programul USL", a spus Ghişe. Ghişe va candida în Colegiul 3 Centrul vechi-Răcădău, unde îl va avea drept contracandidat pe fostul europarlamentar Nicolae Vlad Popa de la PDL. Nicolae Vlad Popa, avocat de profesie, a intrat în politică ca liberal, fiind preşedintele PNL Braşov. Din cauza neînţelegerilor cu Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov, Popa şi-a dat demisia din partid şi a trecut la PDL.

Popa a intrat în Parlament în 2000, ca senator PNL, apoi, în 2004, a devenit europarlamentar, până în 2009. În 2005, au apărut tensiuni între acesta şi preşedintele PNL Braşov, Aristotel Căncescu, cei doi acuzându-se reciproc în presa locală. Astfel, Căncescu îl acuza pe Popa că a dus o puternică campanie denigratoare la adresa lui, "susţinând apariţia unor publicaţii defăimătoare şi apariţia mai multor articole calomnioase".

În aceste conditii, responsabilul pe zona Transilvania al PNL, Dan-Radu Ruşanu, a cerut excluderea din partid a lui Nicolae Vlad Popa şi retragerea statutului său de observator la Parlamentul European.

"Este un atac nedrept la adresa mea, bazat pe interesele personale, nu politice, de partid. Nu am nicio înţelegere, sunt un om loial partidului, iar cine susţine că o colaborare bună cu aliaţii din PD înseamnă o încălcare a disciplinei de partid este el în eroare", declara atunci N.V. Popa. Totuşi, cu numai o zi înainte ca liberalii braşoveni să-şi aleagă preşedintele pe următorii patru ani, senatorul Nicolae Vlad Popa şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a PNL Braşov, loc ocupat apoi de Căncescu. După ce a fost simplu membru de partid o perioadă, în decembrie 2006 Popa şi-a dat demisia din PNL, dar şi din grupul parlamentar ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), deşi avea statut de observator la acest grup.

El a aderat apoi la grupul lui Theodor Stolojan, PLD, fiind preşedintele organizaţiei judeţene. În decembrie 2007, după înfiinaţarea PDL, Popa a devenit prim-vicepreşedinte al formaţiunii judeţene, funcţie pe care o ocupă şi în prezent. Senatorul Dumitru Staicu, profesor de matematică, vrea un nou mandat; contracandidatul său - un medic, şef de spital. Senatorul Dumitru Florian Staicu, în vârstă de 43 de ani, vrea un nou mandat. El este candidatul PDL Braşov pentru Colegiul 4 Astra-Bartolomeu, unde îl va avea drept contracandidat pe medicul Marius Neculoiu, care se află la prima candidatură pentru parlamentare. Florin Staicu, originar din Târgu Jiu, este profesor de matematică, fiind cadru didactic la Universitatea "George Bariţiu" din Braşov.

El a avut în Senat 41 de iniţiative legislative, dintre care patru au devenit lege. La intrarea în Senat, în 2008, avea două locuinţe în Braşov, împreună cu soţia, şi un autoturism. De asemenea, avea investiţii de 50.000 de euro. În declaraţia de avere din 2012, Staicu a trecut în plus două terenuri cumpărate în 2009, în municipiul Braşov, dar şi alte două terenuri, tot în Braşov, anii dobândirii fiind 1997 şi 1999, care nu au fost însă menţionate în declaraţia de avere din 2008.

În conturile lui Staicu, după ce a intrat în Senat, au apărut circa 24.000 de lei. La datorii, Staicu menţiona două conturi scadente în 2012, unul contractat în 2009, în valoare de 17.000 de euro şi altul în 2011, în valoare de 70.000 de euro. În 2012, la venituri anuale, de la 18.000 lei cât câştiga în 2008, Staicu declara circa 63.000 lei din indemnizaţia de senator şi din cea de cadru didactic. Acesta va candida pentru acelaşi colegiu, respectiv Colegiul 4 Braşov Astra, Tractorul, Bartolomeu, Triaj, Uzina 2, Rulmentul, Stupini.

"Miza pe care mi-o asum pentru următorii patru ani îşi are rădăcinile în trecutul tehnic al oraşului. Îmi doresc ca oraşul nostru să redevină forţa industrială pentru care era cunoscut. Vreau să redăm Braşovului titlul de capitală a tehnicii româneşti", scrie Staicu pe site-ul personal.

Contracandidatul său, medicul urolog Marius Neculoiu, propus de PNL, este managerul Spitalului Judeţean Braşov din 2010. El s-a născut în 1965, la Braşov, iar în 1991 a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul UMF Cluj-Napoca. Acesta a realizat primul transplant renal de la donator viu, în Braşov, în anul 2008. De asemenea, în 2008 a fost ales consilier judeţean din partea PNL, însă a renunţat la funcţie când a devenit director al spitalului.

Fostul ministru Constantin Niţă are 14 terenuri, două case şi acţiuni la şase societăţi; el vrea al patrulea mandat la Camera Deputaţilor. PSD Braşov va merge pe mâna fostului ministru al IMM-urilor Constantin Niţă, pentru Camera Deputaţilor, în Colegiul 4 zona Zărneşti. Constantin Niţă, actual deputat, în vârstă de 57 de ani, este preşedintele PSD Braşov şi fost ministru pentru IMM-uri, Comerţ şi Mediul de Afaceri în Guvernul Boc, fiind şi cel mai bogat ministru din acel cabinet, conform declaraţiei sale de avere.

Originar din comuna ieşeană Mirosloveşti, Niţă este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi, în 1978, şi al Facultăţii de Drept a Universităţii ieşene, în 1983. În 1978 s-a mutat la Braşov, unde a fost economist la Întreprinderea de Autocamioane Braşov. Din 1994 a intrat în PDSR, fiind vicepreşedintele organizaţiei din Braşov.

El şi-a început cariera de deputat în 2000, în prezent candidând la cel de-al patrulea mandat. În 2000, când a intrat în Parlament, ca deputat, avea patru terenuri agricole şi intravilane, un apartament, trei case şi acţiuni la patru societăţi. După primul mandat, la sfârşitul lui 2004, Niţă avea în plus trei terenuri agricole în suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi. După cel de-al doilea mandat, Niţă declara că deţine, în co-proprietate, 12 terenuri agricole sau intravilane în judeţele Braşov, Iaşi şi Brăila, şase dintre acestea primite moştenire.

În prezent, Constantin Niţă are 14 terenuri, două case şi acţiuni la şase societăţi comerciale.

Astfel, el are zece terenuri intravilane şi patru terenuri agricole. Sase dintre terenuri sunt la Tohan Zărneşti şi au o suprafaţă de peste 9.400 de metri pătraţi. De asemenea, el mai are două terenuri în Ciohorani (Iaşi) - unul intravilan, în suprafaţă de 2.935 de metri pătraţi şi altul extravilan, de 2,89 de hectare. Niţă are şi un teren de 725 de metri pătraţi în municipiul Braşov şi patru terenuri agricole în suprafaţă de peste 22.100 de metri pătraţi în judeţele Buzău şi Brăila. Ca venituri anuale din activitatea de deputat, profesor universitar şi acţionar, însumează 120.000 lei (dintre care 34.000 lei dividende). Presa l-a numit pe Niţă "baronul de Braşov", după ce s-ar fi îmbogăţit ca urmare a intrării sale în politică.

Contracandiatul lui Niţă în Colegiul 4 este actualul deputat democrat-liberal Gabriel Tiţa Nicolescu, care are cele mai puţine propuneri legislative comparativ cu colegii lui braşoveni. Gabriel Tiţa Nicolescu are 38 de ani şi este de profesie avocat. El a fost inspector la Serviciul de Investigare a Fraudelor între anii 1997 şi 2003 şi lector la Facultatea de Drept din Braşov din 2002 până în prezent. El a ajuns deputat pe listele Alianţei PSD + PC, însă în 2009 a fost exclus din partid şi a activat ca independent până în aprilie 2012, când a trecut la PDL.

Tiţa Nicolescu a fost exclus din PSD pentru că nu a participat la votarea moţiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Boc.

În patru ani de mandat, el a avut doar 13 propuneri legislative şi 21 de luări de cuvânt. Singura propunere legislativă care a fost admisă este Legea 137/2011, semnată de aproape toţi parlamentarii braşoveni şi care viza transferul unui teren de la Institutul Cartofului către administraţia locală. În ceea ce priveşte averea lui, Tiţa avea în 2008 trei terenuri intravilane, o casă în comuna Prejmer, datorii la bănci de peste 110.000 euro şi un venit anual de 105.000 de lei ca avocat şi cadru didactic. După patru ani ca deputat, Tiţa Nicolescu a adăugat un teren intravilan pe care îl deţine împreună cu soţia.

Ca venituri anuale, Tiţa Nicolescu câştigă peste 350.000 de lei din avocatură, activitate didactică şi indemnizaţie de deputat. El a declarat că va candida tot pentru Colegiul 4 Zărneşti, întrucât vrea să continue să atragă fonduri şi către localităţile defavorizatre, cu puţini alegători şi unde se investeşte foarte puţin.

"Am reuşit să atrag fonduri pentru 11 localităţi, indiferent de culoarea politică. Sunt localităţi din judeţ unde este nevoie de şcoli, grădiniţe, dar unde nu se investeşte pentru că sunt puţini alegători şi voturile nu sunt multe acolo. Dar trebuie ca cineva să îi ajute şi pe ei", a spus Tiţa Nicolescu.

Fostul premier Petre Roman - în confruntare cu fostul ministru Gheorghe Ialomiţianu

Georghe Ialomiţianu (PDL), în vârstă de 53 de ani, candidează pentru cel de-al doilea mandat de deputat în Colegiul 8 Bartolomeu - Tractorul - Triaj - Uzina 2. Ialomiţianu a fost ministru al Finanţelor Publice în perioada septembrie 2010 - februarie 2012, după ce a ocupat funcţii de conducere în Fiscul braşovean. A fost director general şi director executiv (1997- 2008) al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov şi lector la Universitatea "Transilvania" Braşov şi este autorul a 11 cărţi de contabilitate, finanţe şi fiscalitate. În perioada primului mandat de deputat, 2008 - 2012, a iniţiat 37 de propuneri legislative, dintre care cinci au fost aprobate.

Conform declaraţiei de avere, în 2008 el avea patru terenuri în intravilan de peste 3.500 de metri pătraţi, în judeţul Braşov, un apartament şi o casă în Braşov, dar şi tablouri de peste 27.000 de lei şi venituri anuale de 115.000 lei ca director de fisc şi conferenţiar universitar. În declaraţia de avere din 2012, în plus faţă de 2008, mai apar două terenuri intravilane, o casă în Bran, câştigate prin sentinţă judecătorească, dar şi depozite în bancă de peste 87.000 de lei.

La venitul anual, figurează salariul de ministru de 55.000 de lei şi cel de profesor universitar de 23.500 lei. Ialomiţianu se va confrunta în acest colegiu cu primul premier post-decembrist, Petre Roman, propus de PNL.

În 22 decembrie 1989, Petre Roman pronunţa, din balconul sediului Comitetului Central, prima Declaraţie contra dictaturii comuniste, participând direct, împreună cu tinerii revoluţionari, la evenimentele din centrul Bucureştiului din 21 şi 22 decembrie. Tot atunci a devenit membru al Consiliului Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale (CPFSN), constituit pentru coordonarea procesului revoluţionar şi instaurarea democraţiei.

În 26 decembrie 1989, Petre Roman a fost numit prim-ministru, conducând Guvernul provizoriu până în 28 iunie 1990. După alegerile din mai 1990, este desemnat de preşedintele Ion Iliescu şi votat de Parlament premier, funcţie pe care o ocupă până în octombrie 1991.

În iunie 1990, minerii din Valea Jiului vin la Bucureşti pentru a "înnăbuşi" manifestaţiile anti-comuniste din Piaţa Universităţii. Ulterior, s-a spus că minerii au fost chemaţi în Capitală de preşedintele Ion Iliescu, cu acceptul lui Roman. Minerii au atacat Universitatea, Institutul de Arhitectură "Ion Mincu", precum şi sediile şi casele liderilor opoziţiei.

În septembrie 1991, minerii din Valea Jiului vin din nou la Bucureşti, cerând demisia Cabinetului Roman. Sub presiunile violente, Petre Roman şi-a dat demisia.

În martie 1991, Guvernul Roman reuşeşte să stabilească acordul stand-by cu FMI, prin care se puneau bazele unei politici macroeconomice pentru România. De asemenea, în guvernul condus de Petre Roman este adoptată Legea Privatizării.

Cinci ani mai târziu, în 1996, Roman este ales preşedinte al Senatului, funcţie pe care o ocupă până în decembrie 1999, când este numit ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Isărescu. Ca ministru de Externe a susţinut întărirea relaţiilor cu Republica Moldova, parafând în aprilie 2000, la Chişinău, Tratatul de parteneriat privilegiat.

În mai 1993, Petre Roman înfiinţează Partidul Democrat. PD era continuatorul aripii Roman a Frontului Salvării Naţionale, devenită partid de sine stătător odată cu scindarea Frontului, în martie 1992.

Roman a fost liderul PD până în 2001.

La alegerile din anul 2000, PD obţine doar şapte la sută la alegerile parlamentare, iar Petre Roman doar trei la sută la alegerile prezindenţiale, când i-a avut drept contracandidaţi pe Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor sau Mugur Isărescu.

Partidul Democrat trece astfel în opoziţie. În aceste condiţii, Traian Basescu, membru PD atunci, decide să candideze la preşedinţia partidului, fiind considerată singura modalitate de a relansa formaţiunea. În mai 2001, cu 653 de voturi, de doua ori mai multe decât Petre Roman, Traian Băsescu a devenit noul preşedinte al PD.

În februarie 2004, Roman a fondat partidul Forţa Democrată, iar în septembrie 2008 este numit Înalt reprezentant al Guvernului Tăriceanu în cadrul Cancelariei premierului, cu funcţia de consilier de stat.

Căsătorit de peste 20 de ani cu Mioara Roman, cu care are două fete, Catinca şi Oana, Petre Roman se desparte de aceasta în februarie 2007, apoi a început o relaţie cu o cântăreaţă, Silvia Chifiriuc, cu 26 de ani mai tânără. În iunie 2009, cei doi se căsătoresc, iar în cinci luni mai târziu devin părinţii unui băieţel botezat Petrus.

Petre Roman s-a născut în 1946, la Bucureşti, iar în 1968 a absolvit Facultatea de Energetică a Politehnicii din Bucureşti. În 1974, devine doctor în inginerie la Institutul de Mecanica Fluidelor din Toulouse (Franţa).

Gabriel Andronache, cel mai tânăr deputat braşovean, vrea un nou mandat

Gabriel Andronache (PDL), în vârstă de 38 ani, se va confrunta cu prim-vicepreşedintele PSD Emil Niţă în Colegiul 5 Schei - Centru - Griviţei - Centrul Civic - Scriitorilor, pentru Camera Deputaţilor.

În primul mandat de deputat, din 2008 până în prezent, Andronache a bifat cele mai multe propuneri legislative (53) şi luări de cuvânt (204) dintre toţi parlamentarii braşoveni.

De asemenea, el este parlamentarul braşovean cu cele mai multe iniţiative devenite lege, respectiv nouă.

Licenţiat în Drept, a intrat în politică în 1997 la formaţiunea liberală de tineret, pe care a condus-o doi ani. El a fost apoi vicepreşedinte al PNL Braşov din 2002 până în 2008, când a trecut la PDL şi a obţinut un mandat de deputat.

Andronache a fost consilier judeţean în 2004, apoi viceprimar al Braşovului între 2004 şi 2008.

"Am realizat ce mi-am propus. Am realizat cele trei legi pe care le-am promis în campania electorală din 2008: Legea privind descentralizarea financiară - lege prin aplicarea căreia am adus la bugetul municipiului Braşov sume importante (peste 200 miliarde lei vechi), necesare pentru investiţii, Legea pentru reabilitarea termică a blocurilor - lege prin aplicarea s-au reabilitat termic peste 100 de blocuri şi Legea privind zona metropolitană - lege prin care vom putea genera devzoltarea regională a Braşov (aflată în procedură parlamentară)", spune Andronache, motivându-şi astfel intenţia de a candida pentru un nou mandat.

Când a intrat în Camera Deputaţilor, Andronache avea o casă în Braşov, cumpărată cu credit ipotecar, şi datorii de 20.000 de euro la bancă, dar şi un salariu anual de viceprimar de 60.000 de lei. În 2012, în declaraţia de avere apare în plus un cont de economii de 10.000 lei şi o idemnizaţie de deputat de 61.000 de lei.

Gabriel Andronache îl are contracandidat la aceste alegeri pe Emil Niţă (PSD). Niţă a fost prefect de Braşov în perioada 2008 - 2009. Astfel, el a fost numit prefect al judeţului Braşov în octombrie 2008, renunţând la funcţia de membru al PSD. În luna februarie 2009, la numirea lui Ion Gonţea ca prefect, Niţă a trecut pe una dintre cele două funcţii de subprefect. El a fost subprefect al judeţului până în decembrie 2009.

Marian Rasaliu vrea să treacă de la Senat la Camera Deputaţilor

Senatorul PDL Marian Rasaliu nu va mai candida la Senat, optând pentru un colegiu în Camera Deputaţilor.

Rasaliu, în vârstă de 42 de ani, este economist şi membru în Corpul Experţilor Contabili Braşov. A absolvit Facultatea de Finanţe - Contabilitate în 1995, iar în 2004 a obţinut masterul în "Servicii Publice în Administraţie" la Academia de Studii Economice Bucureşti.

Imediat după ce a obţinut masterul, Rasaliu a devenit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, deţinând această funcţie în perioada 2004 - 2008.

Este membru al PDL de 16 ani, iar în aprilie 2012 au existat zvonuri că ar părăsi rândurile democrat-liberalilor pentru a intra în PNL, după ce a purtat discuţii în acest sens cu liderul grupului PNL din Senat, Puiu Haşotti, cu preşedintele PNL Crin Antonescu şi cu liderul PNL Braşov, Aristotel Căncescu. Rasaliu a infirmat atunci zvonurile printr-un comunicat de presă.

Rasaliu, care în prezent este senator în Colegiul Rupea-Făgăraş, a avut 25 de iniţiative legislative, trei dintre acestea devenind legi.

Când a devenit senator, Rasaliu deţinea, împreună cu soţia, două terenuri în Râşnov şi Hărman, o casă în Braşov, două autoturisme, printre care un jeep, şi depozite în bancă de 29.000 de lei, dar şi un credit de 32.000 de euro scadent în 2025. Ca venituri, Rasaliu menţionează indemnizaţia de 48.000 de lei pe an ca director comercial al unei societăţi comerciale.

În declaraţia de avere din 2012, apar în plus un teren cumpărat în 2009 şi o casă în construcţie, în Săcele. Totodată, el are depozite de 9.800 de lei şi credite de 405.000 lei. La venituri anuale este menţionată doar indemnizaţia de senator de 52.000 de lei.

Rasaliu spune că timp de patru ani a fost non-stop în mijlocul celor care l-au ales parlamentar, iar acest lucru îl recomandă pentru un nou mandat: "Patru ani am fost non-stop în mijlocul oamenilor care m-au votat. Am luptat ca spitalele din Victoria şi Codlea să fie redeschise publicului şi am avut proiecte care au atras fonduri europene. Sper că voi putea continua într-un nou mandat proiectele aflate în derulare".

Contracandidatul său în Colegiul 1 Făgăraş este Dan Zamfir, adus de PNL din Bucureşti.

Mihai Donţu, soţul fostului prefect Adriana Donţu, vrea al doilea mandat de deputat

Mihai Donţu (PNL), în vârstă de 39 de ani, este om de afaceri şi candidează pentru al doilea mandat în Camera Deputaţilor în Colegiul 3 Codlea-Rupea, unde îl va avea drept contracandidat pe avocatul Valeriu Vătavu din Baroul Sibiu, aflat la prima candidatură pentru parlamentare.

Mihai Donţu este soţul Adrianei Donţu, singura femeie care a ocupat funcţia de prefect al judeţului Braşov (august 2007 - octombrie 2008), ea fiind şi subprefect.

În primul său mandat de deputat, Mihai Donţu a avut 24 de propuneri legislative, alături de alţi colegi deputaţi, trei fiind aprobate.

În 2008, când a devenit deputat, Donţu nu avea niciun teren sau imobil pe numele său, ci doar două autoturisme şi bijuterii de 15.000 lei, dar şi numerar de 100.000 euro. Venitul anual la intrarea în Parlament era de 25.000 de lei, ca director la două firme şi consilier judeţean.

Acum, Donţu are două terenuri în intravilan în judeţul Braşov, un apartament, o maşină şi un salariu anual de deputat de 50.000 de lei.

Deputatul PNL de Braşov menţionează în declaraţia sa de interse că are două contracte cu APIA, derulate prin firmele Robusta Horus Tour SRL şi Donad Turism SRL (la care este acţionar cu cote de 10, respectiv 90 la sută din acţiuni), încheiate în 2010 pe o perioadă de trei ani, reprezentând ajutor financiar nerambursabil în valoare totală de aproape 400.000 de euro. Deputatul a menţionat în declaraţia de interese că aceste ajutoare nu reprezintă contracte cu statul, deşi APIA este o instituţie a statului.

Donţu spune că va candida pentru un nou mandat întrucât vrea să continue proiectele pe care le-a început, dar pe care nu a reuşit să le finalizeze din cauza "piedicilor puse de opoziţie".

Contracandidatul său, Valeriu Vătavu, se află la prima candidatură pentru parlamentare, după ce, în iunie 2012, a candidat pe listele PDL pentru un loc în Consiliul Local al comunei braşovene Comăna, fără succes însă.

Avocatul Valeriu Vătavu a intrat în Baroul Sibiu în anul 2008.

Avocatului medicului acuzat de acuzat de relaţii sexuale cu minori vrea să fie parlamentar; contracandidat - singura femeie deputat din Braşov

În Colegiul 6 Triaj-Noua PSD merge în alegeri cu avocatul Ioan Adam.

El este prodecan al Facultăţii de Drept a Universităţii Transilvania Braşov din vara acestui an. Adam a fost timp timp de trei ani (1992 - 1995) judecător la Judecătoria Braşov şi apoi la Tribunalul Braşov, iar din 1995 a intrat în Baroul Avocaţilor Braşov şi şi-a deschis o firmă de avocatură. În paralel, a fost lector universitar la mai multe facutlăţi, iar în 1995 şi-a luat doctoratul în drept. În 2003 a dobandit gradul de profesor universitar.

Ioan Adam este cel care îl reprezintă în instanţă pe medicul cardiolog Horaţiu Rus, acuzat că a întreţinut relaţii sexuale cu minori aflaţi sub tratament şi cunoscut drept client al unei reţele de proxeneţi condusă de patronul unui club din Braşov.

Avocatul Ioan Adam îl va avea contracandidat pe consilierul judeţean PDL Adrian Gabor, fost viceprimar.

De asemenea, în acelaşi colegiu candidează pentru un nou mandat şi singura femeie deputat din Braşov, Anna Farkas, în vârstă de 57 de ani, care este şi singurul reprezentant din judeţ al minorităţilor naţionale.

Fostă profesoară de matematică şi inspector şcolar general adjunct (1997 - 2008), Farkas a devenit consilier local în 2008 şi deputat.

Ca deputat, ea a avut 41 de initiative legislative.

Conform declaraţiei de avere din 2008, Farkas avea un teren agricol moştenit, două apartamente, două maşini şi un depozit în bancă de 30.000 lei, dar şi un credit bancar de 10.000 euro. Ca venit anual câştiga 31.000 lei din salariul de profesoară şi inspector şcolar.

În declaraţia de avere din 2012, averea ei a rămas constantă, singura modificare fiind la venitul anual, care a crescut la circa 50.000 lei din indemnizaţia de deputat.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici