Alegeri Primăria Capitalei 2025: Cine sunt cei 17 candidați și ce loc ocupă pe buletinele de vot

Potrivit deciziei oficiale a comisiei electorale, doar 17 candidaturi din cele depuse au fost validate pentru alegerile la Primăria Capitalei 2025. Știrile ProTV+2Romania Insider+2 Ordinea pe buletinul de vot a fost stabilită prin tragere la sorți.

Bucureștenii care se vor prezenta la urne pe 7 decembrie vor găsi, pe buletinul de vot, cei 17 candidați listați în ordinea următoare:

• 1.Cătălin Drulă (USR);
• 2.Daniel Băluță (PSD);
• 3.George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri);
• 4.Ciprian Ciucu (PNL);
• 5.Ana Maria Ciceală (Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate);
• 6.Liviu Gheorghe Floarea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache);
• 7.Gheorghe Macovei (Partidul România Mare);
• 8.Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit);
• 9.Mihai Ioan Lasca (Partidul Patrioții Poporului Român)
• 10.Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune);
• 11.Anca Alexandrescu (candidat independent propus de Alianța electorală ”Dreptate pentru București”);
• 12.Dănuț Angelo Trifu (independent);
• 13.Eugen Orlando Teodorovici (independent);
• 14.Gheorghe Nețoiu (independent);
• 15.Vlad Gheorghe (independent / Candidat retras);
• 16.Angela Negrotă (independent);
• 17.Constantin-Titian Filip (independent).

1.Cătălin Drulă (USR)

Cătălin Drulă, care are în prezent 44 de ani, a devenit o figură vizibilă în politica națională în urmă cu aproximativ cinci ani. Între decembrie 2020 și septembrie 2021, el a fost membru al Guvernului condus de Florin Cîțu din partea PNL, ocupând funcția de ministru al Transporturilor din partea USR-PLUS. În martie 2021, Drulă a ajuns în centrul atenției publice după disputa cu sindicatele de la metrou, situație care a dus la blocarea pentru o zi a circulației, pe fondul conflictelor legate de contractele pentru spațiile comerciale din stațiile Metrorex. După această criză, noua conducere a companiei a inițiat procesul de desființare a chioșcurilor amplasate în interiorul metroului.

În acel context, Drulă a devenit cunoscut pentru replica „Rădoi, s-a terminat! Ceea ce ai făcut zeci de ani nu mai merge”, un mesaj adresat lui Ion Rădoi, care conducea de 15 ani sindicatul de la metrou și trecuse prin 20 de miniștri ai transporturilor și mai mulți directori ai Metrorex. Rădoi a fost considerat inițiatorul protestului spontan din martie 2021. Ulterior, în iulie 2022, Cătălin Drulă a fost ales președinte al USR, obținând peste 70 la sută dintre voturi, după demisia lui Dacian Cioloș. El a renunțat însă la această funcție în iunie 2024, la o zi după alegerile europarlamentare din 9 iunie, când alianța Dreapta Unită, formată din USR, Forța Dreptei și PMP, a ocupat locul al treilea, după alianța PSD-PNL și AUR.

2.Daniel Băluță (PSD)

Daniel Băluță, în vârstă de 48 de ani și primar al Sectorului 4, este candidatul PSD preferat de Sorin Grindeanu pentru alegerile la Primăria Capitalei din 7 decembrie. Nominalizarea sa a fost stabilită în cadrul ședinței PSD din 27 octombrie. Tot atunci s-a anunțat că Băluță va prelua conducerea organizației PSD București de la Gabriela Firea, care a fost obligată să renunțe la funcție după nouă ani, deși mandatul ei mai avea încă doi ani.

Parcursul politic al lui Băluță a început în 2012, când a fost numit consilier local în cadrul Consiliului Local al Sectorului 4. Din iulie 2013 până în iunie 2016 a exercitat funcția de viceprimar al aceluiași sector. Ulterior, din iunie 2016 și până în prezent, el ocupă funcția de primar al Sectorului 4 din partea PSD, cumulând astfel nouă ani în această poziție.

3.George Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri, independent)

George Burcea, actor de profesie, candidează la alegerile pentru Primăria Capitalei din partea Partidului Oamenilor Tineri, fără a fi însă membru al formațiunii. În cariera sa de actor, cel mai cunoscut rol este cel al personajului Lurch din primul sezon al serialului „Wednesday”, producție filmată parțial în România. Burcea era deja familiar publicului român datorită căsătoriei sale cu artista Andreea Bălan.

În vârstă de 37 de ani, George Burcea, fostul soț al Andreei Bălan, este susținut de POT pentru candidatura la Primăria Municipiului București. În noiembrie 2021, el a publicat pe Instagram un videoclip în care afirma că anumite femei ar merita să fie agresate cu mese și scaune.

„Băi, femeilor, eu lupt cu voi, da? Eu sunt pentru voi, pentru înțelegere și dragoste, pentru înțelegerea cuplului, și voi mă înjurați că eu gătesc? Păi, fetelor, vă repet, vă doresc să aveți bărbați care în momentul în care vin de la muncă să vă ia la palme. Cu mese, cu scaune, cu capace, cum îi dădea bunicul bunicii mele, acum 15-20-30 de ani”, spunea el în filmare. Înregistrarea a fost ștearsă ulterior, iar actorul a afirmat public că a fost un derapaj pe care îl regretă.

4.Ciprian Ciucu (PNL)

Ciprian Ciucu, candidatul PNL pentru Primăria Capitalei la alegerile din 7 decembrie 2025, a fost primul care și-a anunțat oficial intenția de a intra în cursă. În interiorul partidului, el a concurat cu Stelian Bujduveanu, iar competiția internă s-a încheiat cu o diferență de șapte voturi. Mai exact, Ciucu ar fi câștigat în fața lui Bujduveanu cu 11 voturi, fața de cele 4 primite de Stelian.

În vârstă de 47 de ani, Ciucu și-a început ascensiunea politică odată cu preluarea conducerii PNL București, funcție pe care a ocupat-o între iulie 2021 și februarie 2023, după ce a câștigat competiția internă în fața Violetei Alexandru. În același timp, el a obținut mandatul de primar al Sectorului 6 în 2020, reușind să fie reales în 2024 în sectorul cu aproximativ 400.000 de locuitori. Totodată, în noiembrie 2024, a devenit prim-vicepreședinte al PNL, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a partidului ca urmare a demisiei lui Nicolae Ciucă.

5.Ana‑Maria Ciceală (SENS)

Ana Ciceală este candidata SENS la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2025. SENS este o formațiune politică nouă, care a participat și la alegerile parlamentare din 2024, fără a depăși pragul electoral de 5%. Ciceală a fost manager de proiect la Asociația Salvați Bucureștiul între 2015 și 2016 și consilier general al Municipiului București în perioada 2016–2024.

Este absolventă a Facultății de Filosofie a Universității din București și are experiență profesională în domenii variate, precum resurse umane, silvicultură, juridic și outsourcing. În 2015 s-a alăturat Asociației Salvați Bucureștiul, unde a lucrat ca manager de proiect, după care a fost aleasă consilier municipal pe listele USR.

A fost una dintre vocile puternice în apărarea spațiilor verzi ale Capitalei și a cerut sancțiuni mai dure pentru tăierile ilegale de pădure. De asemenea, a vorbit constant despre nevoia unui oraș orientat către oameni, comunități și generațiile viitoare.

6.Liviu‑Gheorghe Floarea (PNȚMM)

Candidatul Partidului Partidul Național Țărănesc Maniu‑Mihalache (PNȚMM) este Liviu‑Gheorghe Floarea. Deși formațiunea este minoră, prezența sa în cursă reflectă pluralismul opțiunilor politice, iar Floarea poate atrage un segment mic, dar dedicat de alegători.

7.Gheorghe Macovei (PRM)

Un alt candidat de la formațiuni mai mici este Gheorghe Macovei, reprezentant al Partidul România Mare (PRM). În contextul actual, el oferă o alternativă tradițional‑naționalistă, adresându-se alegătorilor care se regăsesc în mesajele partidului.

8.Oana Crețu (PSDU)

Oana Crețu este candidatul Partidul Social Democrat Unit (PSDU). Partidul pe care îl conduce nu are o notorietate ridicată, dar prezența sa în cursă contribuie la diversitatea opţiunilor, oferind un candidat pentru cei interesați de variante politice mai puțin mediatizate. Aspiranta la scaunul primăriei este de profesie avocat și a intenționat să candideze și la alegerile prezidențiale, însă BEC i-a respins candidatura pe motiv că nu avea suficiente semnături.

9.Mihai Ioan Lasca (PPR)

Din partea Partidul Patrioții Poporului Român (PPR) candidează Mihai Ioan Lasca. Şi această candidatură face parte din segmentul partidelor mici; probabil nu va avea şanse mari, dar prezența sa reflectă pluralismul în alegeri. În 2023, potrivit ecopolitic.ro, Lasca a cerut ieșirea României din NATO.

10.Rareș Lazăr (România în Acțiune)

Rareș Lazăr candidează din partea Partidul România în Acțiune. Ca și alți candidați ai partidelor minore, el își propune să atragă un electorat marginal, posibil dezamăgit de opțiunile tradiționale.

11.Anca Nicoleta Alexandrescu (Alianța “Dreptate pentru București”)

Anca Alexandrescu candidează ca independentă, sub egida Alianța „Dreptate pentru București”. Este jurnalistă, realizatoare de emisiuni TV și un personaj controversat în sfera politică, în special începând cu anularea alegerilor din 2024 când și-a manifestat susținerea pentru Călin Georgescu, declarându-se suveranistă în repetate rânduri. Anunţul candidaturii sale la PMB a venit după decizia AUR de a nu propune un candidat propriu, astfel primind susţinerea acestul partid politic.

Înainte de a candida pentru primăria capitalei a ocupat funcţii de consilier politic/ de comunicare pentru personalităţi din PSD precum Adrian Năstase, Victor Ponta, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.

12.Vlad Gheorghe (independent / retras din cursa pentru PMB)

Vlad Gheorghe s-a retras, marți, 2 decembrie, din cursa pentru Primăria Capitalei. Acesta și-a exprimat susținerea pentru candidatul PNL, Ciprian Ciucu, și a lansat un apel către candidatul USR, Cătălin Drulă, să se alăture alianței de centru-dreapta pentru a evita ca un candidat extremist să câștige scrutinul.

13.Eugen Orlando Teodorovici (independent)

Eugen Teodorovici, în vârstă de 54 de ani, a ocupat funcția de ministru al Finanțelor din partea PSD în două guverne: cel condus de Victor Ponta, între martie și noiembrie 2015, și cel condus de Viorica Dăncilă, între ianuarie 2018 și noiembrie 2019. Anterior, între 2012 și 2015, a gestionat portofoliul Fondurilor Europene, perioadă în care a devenit una dintre vocile vizibile ale partidului în zona politicilor economice. În plus, Teodorovici a avut două mandate de senator, între 2012 și 2020. Debutul său în administrație a venit la finalul anilor ’90, când a lucrat ca expert în Ministerul Transporturilor, în cadrul Direcției Generale de Integrare Europeană, între 1997 și 1999.

Ulterior, el a continuat în aceeași zonă de specializare, fiind expert la Departamentul pentru Integrare Europeană al Guvernului României între februarie și iunie 1999, iar apoi a devenit director al departamentului, funcție exercitată până în decembrie 1999. În prezent, Teodorovici candidează ca independent la alegerile locale parțiale pentru Primăria Capitalei, deși întreaga sa carieră politică a fost legată de PSD. El a fost secretar general al partidului, senator de Tulcea și ministru al Finanțelor în guvernele conduse de Victor Ponta și Viorica Dăncilă, precum și ministru al Fondurilor Europene.

14.Gheorghe Nețoiu (independent)

Gheorghe Nețoiu intră în cursă ca independent. Profilul său este mai puțin mediatizat, dar participarea la alegeri adaugă o opțiune extra celor interesați de candidați civici, din afara partidelor mari.

15.Angela Negrotă (independent)

Angela Negrotă este de profesie jurist și s-a înscris în cursa pentru scaunul de edil ca independentă. În absența unor mari investiţii mediatice, șansele sale par modeste.

Pe conturile sale de social media apar frecvent postări în care se declară împotriva cărții de identitate electronice și își exprimă susținerea pentru Cezar Avramuță, protestatarul cunoscut și ca „Stegarul dac”.

16.Dănuț Angelo Trifu (independent)

Dănuț Trifu se află, de asemenea, printre candidații independenți validați. Competiția plurală din 2025 oferă șansa ca și candidații cu profil modest să fie luați în seamă de un segment redus, dar nemulțumit de opțiunile tradiționale. Dan Trifu activează din 1998 în cadrul Fundației Eco-Civica, un ONG dedicat protejării mediului, patrimoniului istoric și drepturilor omului, luptând împotriva abuzurilor urbanistice și arhitecturale.

17.Constantin‑Tițian Filip (independent)

În final, candidatul independent care ocupă poziția 17 pe buletinul de vot este Constantin‑Tițian Filip. De profesie medic, el și-a mai depus în trecut candidatura și pentru Primăria Sectorului 4, la alegerile locale din 2020. Ca şi alți independenţi, el reprezintă opţiunea „outsider” în fața partidelor politice o opțiune pentru alegătorii care doresc altceva față de clasicul PNL‑PSD‑USR.