Băsescu merge în SUA. Majoritatea indiciilor vizitei duc la o întâlnire bilaterală cu Obama

Majoritatea indiciilor premergătoare vizitei de lucru a preşedintelui Traian Băsescu la Washington duc spre finalizarea acesteia cu o întâlnire cu omologul american, preşedintele Barack Obama, au declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, surse conjugate.

2163 afişări
Imaginea articolului Băsescu merge în SUA. Majoritatea indiciilor vizitei duc la o întâlnire bilaterală cu Obama

Traian Băsescu (Imagine: Mediafax Foto)

"Este greu de crezut că o vizită atât de aşteptată să nu aibă o asemenea finalizare. În cutuma diplomatică anunţurile se fac coordonat. Este de anticipat un anunţ coordonat cu Casa Albă, amănunţit în privinţa conţinutul vizitei şi nivelurilor de întâlnire. Ca element de conţinut, preşedintele Băsescu nu poate merge fără să se vadă cu omologul american. Majoritatea indiciilor sunt pentru o întâlnire bilaterală cu preşedintele Barack Obama. Este de bun-simţ, se lucrează de multă vreme, s-a finalizat", au comentat, pentru MEDIAFAX, sursele conjugate.

Cât priveşte esenţa vizitei preşedintelui Băsescu în SUA, aceasta se va concentra în "acorduri militare importante", cel mai probabil fiind vorba şi despre eventuala semnare a acordului privind scutul antirachetă, au precizat, pentru MEDIAFAX, sursele citate.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, declara, la 14 iulie, că acordul privind scutul antirachetă va fi semnat de şefii diplomaţiilor română şi americană, el adăugând la acel moment că se lucrează pentru stabilirea condiţiilor în care documentul să fie semnat cât mai rapid. La sărbătoarea Zilei Naţionale a SUA, ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, se declara optimist în ceea ce priveşte semnarea, în acest an, a acordului privind scutul antirachetă, el spunând însă că acesta nu va fi semnat la nivel de şefi de stat.

Dincolo de problema de mare actualitate a scutului antirachetă, România şi SUA sunt legate de un cadru juridic complex, de un parteneriat strategic puternic, de o cooperare aproape necondiţionată a României la operaţiuni în teatrele de război dar şi de subiecte aflate în suspensie sau în curs de rezolvare.

Una dintre principalele probleme aflate în suspensie pe agenda bilaterală româno-americană este chestiunea eliminării vizelor pentru cetăţenii români. România, alături de Polonia şi Bulgaria, sunt singurele state UE care nu sunt încă incluse în programul Visa Waiver. Obiectiv prioritar al diplomaţiei româneşti - după cum au spus majoritatea miniştrilor de Externe din ultimii ani - eliminarea vizelor rămâne o problemă a cărei soluţie nu se prefigurează într-un orizont de timp apropiat.

Problema o constituie rata mare de refuz în cazul solicitărilor de viză formulate de cetăţenii români, de aproximativ 25%, faţă de maxim 3% - condiţie prealabilă pentru admiterea în program. România şi SUA au semnat, în 2008, o Declaraţie comună pe tema vizelor rămasă însă fără efectele concrete aşteptate. Pe de altă parte, ambasadorul Mark Gitenstein anunţa în iunie că preşedintele Obama susţine o modificare a legislaţiei privind eliminarea vizelor, în care accentul să fie pus nu pe rata de refuz a vizelor ca în prezent, ci pe procentul celor ce depăşesc perioada legală de şedere în SUA, lucru ce ar avantaja România. Ambasadorul se referea la o declaraţie făcută de preşedintele Obama la summitul de la Varşovia, eveniment la care preşedintele Băsescu nu a participat în semn de nemulţumire faţă de invitarea reprezentanţilor Kosovo.

Note diplomatice publicate recent de Wikileaks menţionează că adjunctul Secretarului de Stat, Maura Harty, a transmis, la Bucureşti, în 2005, că eventuala includere a României în programul Visa Waiver va depinde de progresele în soluţionarea unor cazuri de adopţii internaţionale. Reluarea adopţiilor internaţionale de către România este de altfel o dorinţă mai veche rămasă neîndeplinită. Şi, la fel, problema eliminării vizelor pentru SUA, constituie o dorinţă mai veche a României şi neîndeplinită până la acest moment.

România şi SUA au colaborat extrem de strâns în ultimii ani în chestiuni militare. Dovadă stau implicarea României, alături de SUA, în Irak, în Afganistan dar şi în alte zone. A fost vorba despre o cooperare pe care oficialii americani au lăudat-o de fiecare dată şi pentru care au mulţumit cu fiecare ocazie. Poziţiile Bucureştiului şi Washingtonului sunt însă diametral - şi, cel puţin până acum, ireconciliabil - diferite în ceea ce priveşte statutul provinciei Kosovo.

SUA au fost printre primele state care au recunoscut independenţa provinciei. România refuză, în schimb, recunoaşterea independenţei ba, mai mult, a fost intervenientă la CIJ în favoarea Serbiei în acest dosar.

O altă problemă bilaterală despre care presa a relatat pe larg, dar care a rămas nerezolvată a constituit-o eventuala achiziţionare de avioane F-16 de la americani. După ani de căutări, discuţii şi analize , partea americană a formulat o ofertă concretă, pe care CSAT a acceptat-o în martie, 2010. Astfel, urma să aibă loc achiziţionarea a 24 de avioane F-16 în uz. Achiziţionarea avioanelor F16 aprobată de CSAT costa aproximativ 1,3 miliarde dolari, primele aparate, cu o resursă de zbor estimată la încă 10-15 ani, urmând să ajungă în România în 2013. Ministerul Apărării preciza la acel moment că cele 24 de avioane aprobate de CSAT sunt variantă Block 25, revitalizate şi complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3-5 ani şi pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, muniţia, armamentul, costuri administrative.

Înţelegerea a rămas literă-moartă după ce premierul Emil Boc a declarat că Executivul nu are bani pentru aşa ceva. În primăvara acestui an, oficiali bulgari anunţau varianta unei negocieri între România, Bulgaria, Croaţia şi Turcia pentru un program comun de achiziţie de astfel de avioane. Informaţia nu a fost confirmată la Bucureşti, dar nici dezminţită, iar problema dotării cu avioane multirol rămâne în suspensie.

Nu în ultimul rând, vizita preşedintelui Traian Băsescu la Washington are loc pe fundalul unei revigorări a subiectului presupuselor închisori CIA din Europa, găzduite inclusiv în România. Cel mai recent, la 6 septembrie, Comisarul CoE pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, anunţa, într-o declaraţie remisă agenţiei MEDIAFAX, că în numele transparenţei va face publice documente care să susţină concluzia sa potrivit căreia în România a existat, din septembrie 2003, o închisoare secretă a CIA.

"Pe baza unui corp substanţial de probe am ajuns la concluzia că o închisoare secretă a CIA a existat în România, de la începutul lui septembrie 2003. Avioane CIA folosite la extrădări au aterizat de mai multe ori la Bucureşti timp de peste doi ani, perioadă care a coincis cu transferurile de deţinuţi CIA", a spus Hammarberg.

La acest moment, nu se cunosc detalii oficiale despre programul preşedintelui Băsescu în SUA.

Site-ul Casei Albe, în secţiunile rezervate programului preşedintelui şi vicepreşedintelui SUA nu menţionează niciun amănunt despre acţiunile din săptămâna viitoare ale acestora. De asemenea, informaţii despre un eventual program al preşedintelui român în Statele Unite nu se regăsesc nici pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici