Băsescu speră că Senatul va valida luni judecătorii CSM "aleşi corect"

El a precizat, la finalul reuniunii Consiliului European, că a dat explicaţii suplimentare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, despre cazul Ridzi şi situaţia CSM.

Băsescu şi-a exprimat speranţa că luni, în Senat, vor fi validaţi "judecătorii aleşi corect", care respectă legea şi că CSM-ul va putea să-şi desfăşoare activitatea.

"În orice caz, ar fi un lucru foarte grav să se întâmple o întârziere a funcţionării CSM-ului pentru că este o instituţie prevăzută în Constituţie. Această instituţie nu poate să funcţioneze cu pauze foarte mari. Ea a funcţionat până la publicarea în Monitorul Oficial în forma în care a fost aprobată de Senat, dar Senatul trebuie luni să ia o decizie. Bine este că CSM-ul se menţine în cvorumul de lucru, chiar cu lipsa celor trei judecători", a conhis preşedintele Băsescu.

Curtea Constituţională a statuat, recent, că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor, astfel că doar opt din cei 11 judecători şi procurori aleşi în noul CSM pot fi validaţi de către Senat.

Curtea subliniază - în decizia sa, luată cu majoritate de voturi în 25 ianuarie şi publicată joi - faptul că având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

Toate aceste aspecte reliefează faptul că prin Hotărârea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraţilor aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care, contrar prevederilor legale, trei se află la al doilea mandat, au fost încălcate prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit cărora "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul legalităţii sunt de esenţa cerinţelor statului de drept, în sensul prevederilor constituţionale ale art.16 alin.(2), conform cărora "Nimeni nu este mai presus de lege".

În urma scrutinului pentru alegerile CSM din 1 noiembrie 2010, au fost aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: judecător Lidia Bărbulescu - 69 voturi, iar judecător Mircea Bucurel Aron - 62 voturi. Judecătorii aleşi din partea curţilor de apel sunt: judecător Dan Lupaşcu - 461 voturi; judecător Alexandru Şerban - 383 voturi; judecător Nicolae Horaţius Dumbravă - 313 voturi, iar din partea tribunalelor: judecător Adrian Toni Neacşu - 331 voturi.

Din partea judecătoriilor au fost aleşi, după al doilea tur de scrutin din 5 noiembrie, Marius Tudose Badea de la Judecătoria sectorului 3 Bucureşti - 1.144 voturi şi Cristi Vasilică Danileţ de la Judecătoria Oradea - 941. Din primul tur, a fost ales din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel procurorul George Bălan - 90 voturi; din partea parchetelor de pe lângă tribunale procurorul Oana Schmidt Haineală - 153, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii procuror Dan Nicolae Chiujdea - 607 voturi.

Lista a fost validată de Senat, însă 30 de senatori PDL au contestat hotărârea la Curtea Constituţională.

PDL a susţinut faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi pentru un mandat de şase ani în urma aleşilor în 2004 (în condiţiile legii de atunci) şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un alt mandat.