Berlusconi nu va candida la preşedinţie. Cum şi-a motivat fostul premier italian decizia

Cu două zile înainte de alegerile prezidenţiale, fostul prim-ministru al Italiei, Silvio Berlusconi a decis să nu mai candideze pentru funcţia de preşedinte, din dorinţa de a nu fi un obstacol în calea negocierilor dintre partide.

Coaliţia de dreapta l-a nominalizat pe Berlusconi în cursa pentru funcţia de preşedinte. Însă candidatura sa este puţin probabil să aibă succes deoarece nu poate obţine sprijinul majorităţii parlamentare cu drept de vot.

„Am decis să fac încă un pas pe drumul responsabilităţii pentru cauza naţională şi am cerut celor care m-au propus să renunţe la nominalizarea mea pentru Preşedinţia Republicii”, a declarat Berlusconi.

Parlamentul italian se va întruni pe 24 ianuarie la vot pentru a desemna noul Preşedinte al Republicii Italiene. Procesul de selecţie al viitorului şef de stat italian este unul complex.

În camera inferioară a parlamentului sunt amenajate patru cabine de vot acoperite, iar alegătorii intră pe rând pentru a introduce buletinul secret. Fiecare vot durează în medie mai mult de patru ore, aspect ce face nulă încercarea liderilor de partid de a influenţa fraudulos cursul evenimentelor.

Colegiul electoral este format din aproximativ 1.008 persoane eligibile de vot: 630 de membri ai camerei inferioare a parlamentului, 320 de membri ai camerei superioare a Senatului, dintre care cinci senatori pe viaţă şi 58 de delegaţi trimişi de guvernele regionale.

Un candidat trebuie să câştige două treimi din voturi în oricare dintre primele trei scrutine. Ulterior, este necesară o majoritate simplă pentru a fi validat în funcţia de preşedinte.

Berlusconi rămâne o figură controversată pe scena politicii italiene, după ce numele său a fost implicat în mai multe scandaluri legate de evaziune fiscală şi prostituţie.