Ce efecte ar putea avea publicarea Hotărârii CSAT care a stat la baza încheierii protocoalelor SRI

Unii jurişti precizează că publicarea hotărârii CSAT ar putea genera probleme grave, dacă se constată că ofiţerii SRI au dobândit, pe baza acesteia, competenţe în afara legii.

„Ce bănuim cu toţii, dar nu ştim, este faptul că ei au asimilat în cadrul acestei hotărâri faptele de corupţie şi de spălare de bani. Practic, prin acestea s-ar fi oferit competenţe suplimentare, nelegale, celor de la SRI. În ce priveşte efectele, din punctul meu de vedere, dacă hotărârea va avea conţinutul acesta, deci dacă într-adevăr adaugă nişte competenţe ofiţerilor SRI, care nu sunt în legea de organizare, avem o mare problemă. Atunci vom şti exact de unde au pornit toate, şi anume, de la CSAT, ceea ce e extrem de grav. Eu tot zic de ceva vreme că singura soluţie e un conflict juridic de natură constituţională, prin care Parlamentul să se plângă la Curtea Constituţională că CSAT i-a încălcat competenţele. Singurul care legiferează în ţara asta este Parlamentul. Nu poate legifera nimeni, mai ales un organ secret, cum e CSAT, prin hotărâri secrete”, a declarat pentru MEDIAFAX, avocatul Toni Neacşu, fost membru CSM.

Fostul preşedinte Traian Băsescu spune că, din informaţiile pe care le are, această hotărâre ar trebui să fie publică.

„Sincer să fiu, din câte ştiu, dacă nu are 0 este liber la informare publică. (...) Problema e dacă e corect redactat numărul în protocol, nu am de unde să ştiu. În schimb, paradoxal, pentru că am o memorie bună, că pot satisface curiozitatea. Citez din memorie ca şi cum aş avea hotărârea CSAT în faţă. Această hotărâre vizează combaterea corupţiei, fraudei, spălării banilor şi se adresează la patru instituţii: Ministerul de Finanţe, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei. Nu apare niciun SRI, nici măcar Ministerul de Interne”, a declarat Traian Băsescu săptămâna trecută.

Acelaşi lucru l-a precizat, pentru MEDIAFAX, şi fostul judecător CCR, Toni Greblă.

„Din câte îmi amintesc, are numărul 17. Iohannis ar trebui să o publice, atâta tot. Nu să o desecretizeze, pentru că ea nu a fost secretizată. Dacă ar fi fost secretizată, avea un număr cu 0 sau 00 sau 000, depinde de gradul de secretizare. În principiu, hotărârea CSAT are caracter obligatoriu cu condiţia să fie publicată în Monitorul Oficial. Documentele secrete nu pot să aibă niciun efect în ceea ce priveşte activitatea judiciară, pentru că e vorba de drepturile şi libertăţile oamenilor şi nu pot să fie ştirbite, atinse prin alte acte decât prin lege cu caracter organic. În al doilea rând, trebuie să vedem atribuţiile şi dacă ar conţine câteva elemente de nelegalitate. După cum s-a exprimat Băsescu, ei nu au dat, ci doar au stabilit că ar fi corupţia, vulnerabilitate la siguranţă naţională. Prostia sau ticăloşia nu sunt vulnerabilităţi”, a spus fostul judecător CCR.

Fostul judecător CCR susţine că solicitarea de desecretizare a tuturor protocoalelor este un efect inevitabil al apariţiei informaţiilor referitoare la documentelor de colaborare.

„După părerea mea, este efectul bulgărelui de zăpadă. Odată ce s-a aflat despre ilegalităţile conţinute în acest protocol care a fost deja desecretizat, opinia publică, alte instituţii ale statului vor face în aşa fel încât într-un interval foarte scurt să fie publice toate şi mai ales să fie luate măsuri împotriva celor care au semnat astfel de documente. Structura care a comis abuzuri nu poate ea însăşi să le îndrepte. Era o inepţie ce susţinea Băsescu, să rămână în continuare Kovesi, ca să pună pe picioare DNA astfel cum era el odată pe vremea lui Morar. Acest lucru nu se poate întâmpla. Trebuie să fie oameni noi, care să nu fie legaţi de trecut”, a mai spus acesta.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susţine că e necesară publicarea hotărârii, după care să urmeze o analiză riguroasă.

„E nevoie de o transparenţă totală în acest proces, de publicarea tuturor hotărârilor CSAT care au privit justiţia, a protocoalelor ori înţelegerilor (că să nu avem discuţii pe semantică, mă refer la absolut ORICE tip de act ce a consfinţit cooperări, colaborări, activităţi comune, relaţii între instituţii judiciare şi alte autorităţi) iar la sfârşit să facem o evaluare riguroasă a tot ce s-a întâmplat, pentru că avem dreptul să ştim adevărul. Tot adevărul!”, a scris judecătorul, pe Facebook.

Într-un răspuns la o solicitare a MEDIAFAX, CSAT a explicat că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, Consiliul reprezintă autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, menţionând că nu se pot furniza informaţii referitoare la această hotărâre.

„În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 415/2002, şedinţele Consiliului au caracter secret, iar hotărârile acestuia se comunică autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor publice la care se referă, integral sau în extras, ori instituţiilor publice care au responsabilităţi privind punerea în aplicare a prevederilor acestora; În temeiul exigenţelor legale sus-menţionate, a căror aplicare în activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este imperativă, solicitarea dumneavoastră nu poate primi un răspuns favorabil”, arată răspunsul CSAT.

La ultima şedinţă a plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), membrii au decis să ceară Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) comunicarea Hotărârii nr. 17/2005, iar în situaţia în care hotărârea are caracter secret, să se aprecieze asupra desecretizării.