Ciudăţenia PNRR: Un plan de viitor care începe cu pensiile şi nu cu maternităţi sau creşe

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este un angajament al guvernului care trebuie dus până la capăt, altminteri eşecul ar fi foarte costisitor, sunt de părere analiştii financiari. România şi-a asumat un plan de investiţii de 29,2 mld. de euro, bani care trebuie angajaţi în următorii 6 ani, altfel se vor pierde.

762 afișări
Imaginea articolului Ciudăţenia PNRR: Un plan de viitor care începe cu pensiile şi nu cu maternităţi sau creşe

Guvernul a publicat documentul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un angajament că România va realiza în următorii 6 ani investiţii care au fost amânate de 30 de ani, informează Ziarul Financiar.

Ciudăţenia acestui plan de viitor este că el începe cu sistemul de pensii şi nu cu maternităţi sau creşe.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este un angajament al guvernului care trebuie dus până la capăt, altminteri eşecul ar fi foarte costisitor, sunt de părere analiştii financiari. România şi-a asumat un plan de investiţii de 29,2 mld. de euro, bani care trebuie angajaţi în următorii 6 ani, altfel se vor pierde.

„Văd PNRR ca pe o decizie asumată de guvern pe care sperăm să o ducă la capăt. Discuţii privind diverse componente ale acestui plan pot exista la nesfârşit. Pot exista opinii că ar fi fost mai bine să fie îndreptate  resursele în alte direcţii, dar ceea ce mi se pare important este dimensiunea de asumare politică a unui asemenea plan şi de răspundere politică pentru rezultatele sale”, spune Aurelian Dochia, analist financiar şi profesor universitar de economie.

PNRR, în varianta sa finală, a fost publicat de guvern la o zi după ce a fost trimis către Comisia Europeană. Planul cuprinde investiţii axate pe 6 piloni, dar şi 9 promisiuni de reformă, cum ar fi reformarea sistemului fiscal, a sistemului de pensii, salarizarea din sistemul public. Ce caută promisiuni precum reforma sistemului de pensii într-un plan de investiţii?

„Reforma se referă la sustenabilitatea bugetului de stat. Practic sistemul public de pensii are mari probleme de sustenabilitate şi trebuie reformat, iar reformarea duce la rezilienţă şi sustenabilitate”, este părerea lui Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA, asociaţia analiştilor financiari.

Pe de altă parte, Mircea Coşea, profesor universitar de economie, este de părere că o parte din reformele asumate sunt de fapt condiţionalităţi pentru accesarea împrumuturilor şi reprezintă o formă de austeritate. „Partea de împrumut înseamnă condiţionalizare în sensul introducerii unei austerităţi. Este foarte clar că vom intra într-o zonă în care veniturile vor fi tăiate, întârziate creşterile de pensii şi de salarii şi introduceri de noi taxe. Nu avem măsuri de creştere a veniturilor bugetare”, a spus Mircea Coşea.

Proiectul publicat de guvern prevede construcţia a 430 de km de autostrăzi, linii de cale ferată, achiziţii de trenuri pe hidrogen, spitale, şcoli şi campusuri şcolare Pe subcomponente, cele mai mari sume sunt alocate în sectorul feroviar- 3,9 mld. euro, autostrăzi - 3,1 mld. euro, fondul pentru valul renovării - 2,1 mld. euro, infrastructură spitalicească - 1,95 mld. euro şi instrumente financiare pentru IMM-uri - 1,25 mld. euro.

Opinia lui Dragoş Cabat, analist economic, este că PNRR nu este un concurs de proiecte, care erau tradiţionale în accesarea banilor europeni şi că banii prin acest mecanism au ca destinaţie reformele.

„PNRR nu este, aşa cum eram noi obişnuiţi, un concurs de proiecte. Practic, acolo România nu a  trebuit să se ducă cu proiecte, ci cu reforme, pentru că acesta este un plan de reformare a Uniunii Europene - partea de energie verde, competitivitatea în sensul digitalizării.”

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri România (AOAR), spune: faptul că România a optat să acceseze şi partea de împrumuturi, reprezintă o responsabilitate în plus a administraţiei publice de a implementa proiectele într-o perioadă scurtă.

„Este clar că PNRR este foarte bun pentru România. Este de apreciat curajul că România să fie una dintre cele două sau trei ţări care au aplicat să ia în întregime împrumuturile, dar trebuie înţeles că el trebuie să se regăsească într-o administraţie publică care va funcţiona perfect şi în perioade de timp fără precedent de scurte”, a spus Florin Pogonaru.

Cele 15 miliarde de euro pe care Româna le va împrumuta prin PNRR se adaugă la datoria publică deja ajunsă la 48% din PIB, în martie curent. Deşi datoria publică pare mică în raport cu datoria altor state europene, o economia ca a României, cu un PIB de 220 mld. euro, nu va putea suporta povara unei îndatorări de peste 60% din PIB – prag de care România se apropie cu paşi repezi.

Datoria publică a României a crescut cu 12 puncte din PIB într-un singur an iar, în acest ritm, România va plăti dobânzi la împrumuri imense – 14,5 mld. lei anul trecut (mai mult decât costul autostrăzii Comarnic-Braşov), în creşere cu 20% faţă de anul precedent.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici