Curtea de Conturi: Guvernul trebuia să facă o rectificare negativă atât în iulie, cât şi în noiembrie

Vicepreşedintele Curţii de Conturi Vasile Cosmin Nicula a declarat miercuri că din datele primite atât prima, cât şi ultima rectificare bugetară făcută de Guvernul Cioloş trebuia să fie negativă, afirmând că reprezentanţii Curţii sunt încă în control la MFP şi la direcţiile regionale.

1023 afişări
Imaginea articolului Curtea de Conturi: Guvernul trebuia să facă o rectificare negativă atât în iulie, cât şi în noiembrie

Curtea de Conturi:Guvernul trebuia să facă o rectificare negativă atât în iulie, cât şi în noiembrie (Imagine: Octav Ganea / Mediafax Arhiva Foto)

''Din datele pe care noi le-am primit de la Ministerul de Finanţe, respectiv prognoza veniturilor sau programarea veniturilor din bugetul pe 2016 şi realizatul pe care l-au avut atât în prima parte a anului la prima rectificare bugetară, cât şi la a doua rectificare bugetară, datele pe care noi le avem şi pe care le-am prelucrat spuneau foarte clar că Guvernul trebuia să facă o rectificare bugetară negativă atât pentru cea din iulie, cât şi pentru cea din noiembrie, datorită estimărilor optimiste să folosesc un termen corect atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor totale'', a afirmat vicepreşedintele Curţii de Conturi Vasile Cosmin Nicula la finalul şedinţei comisiilor reunite de Buget, unde a fost audiat.

Sorin Nicula a precizat că nu se poate vorbi despre date false care au stat la baza rectificărilor bugetare făcute de Guvernul Cioloş.

''Nu cred că putem vorbim de date false. Noi am făcut o analiză şi la nivelul principalilor ordonatori de credite. Ne-am axat doar pe cele 15 întrebări care ne-au fost adresate de către Camera Deputaţilor'', a spus acesta.

Datele vor fi certe doar în momentul în care se va închide contul de execuţie bugetară, a precizat Nicula.

''Acest lucru are termen maxim de finalizare de 30 iunie 2017, iar după imediat, începând cu luna august, Curtea de Conturi va intra cu auditul financiar pe contul de execuţie bugetară, unde atunci putem să vorbim de date cert'', a detaliat vicepreşedintele Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi a realizat un control operativ în urma solicitării Camerei Deputaţilor, iar acest control a fost completat de un altul în curs de derulare.

''Noi am făcut acest control operativ la Ministerul de Finanţe şi la principalii ordonatori de credite ca urmare a solicitării Camerei Deputaţilor din data de 16 ianuarie. Controlul acesta operativ este completat de controlul ulterior unde reprezentaţii Curţii de Conturi sunt în control la Ministerul de Finanţe şi la toate direcţiile regionale de finanţe care se va finaliza pe data de 31 martie'', a adăugat Nicula.

Comisia de Buget-Finanţe trebuie să stabilească a cui este vina, a mai spus Nicula, refuzând să se pronunţe.

''Noi avem un control ulterior în desfăşurare şi nu doresc să dau o opinie astăzi pentru a nu-i influenţa pe colegii mei care sunt în control atât la cele opt regionale de finanţe, cât şi în MFP”, a spus vicepreşedintele Curţii de Conturi'', a concluzionat vicepreşedintele Curţii de Conturi.

Florin Cîţu: Curtea de Conturi a mers puţin prea departe.Şi Guvernul Grindeanu a susţinut prima rectificare

Curtea de Conturi a mers ''puţin prea departe'' spunând că rectificările bugetare făcute de Guvernul Cioloş trebuiau să fie negative, a declarat miercuri senatorul PNL Florin Cîţu, afirmând că inclusiv Guvernul Grindeanu a susţinut prima rectificare a fostului Cabinet în urmă cu două zile.

"Curtea de Conturi a mers puţin prea departe din punctul meu de vedere şi spune că (rectificările bugetare-n.r.) trebuiau să fie negative. Asta este o decizie a Guvernului. (…) noi am primit punctul de vedere al Guvernului Grindeanu, trimis către Parlament acum două zile despre prima rectificare şi o susţine. Deci, avem o situaţie puţin ciudată în acest moment, avem rectificarea bugetară susţinută atât de Cioloş, cât şi de Grindeanu'', a afirmat senatorul PNL Florin Cîţu.

Comisiile de buget ''se învârt în jurul cozii'', a susţinut el.

''Acest raport vorbeşte despre nerealizarea veniturilor din fondurile europene, dar în Parlament, înainte de a începe bugetul, noi adoptăm plafoanele bugetului general consolidat care nu includ fondurile UE. Deci, trebuie să ne hotărâm ce vrem. Plafoanele sunt cuprinse într-o lege şi nu include fondurile UE. Atunci ce analizăm, dacă ele nu ar trebui să fie incluse în bugetul general consolidat? De ce ne supărăm că nu s-au realizat sau cum s-au realizat?'', a spus liberalul.

Cîţu a afirmat că prima rectificare pozitivă a fost făcută pentru a pune în aplicare nişte măriri de salarii, iar a doua a avut şi ''o componentă politică''.

''A doua rectificare - aici este motivul pentru care Vasile Dâncu este chemat mâine (joi-n.r.) la comisie şi Liviu Dragnea ar trebui să vină - a avut două elemente importante, banii către consilii judeţene şi primării prin PNDL şi subvenţiile către fermieri. A doua rectificare a fost cerută expres de Liviu Dragnea în campania electorală şi am văzut că la a doua rectificare s-a cerut exact ce a cerut Liviu Dragnea. De aceea trebuie puşi toţi la masă să discutăm care a fost oportunitatea acestei rectificări (...), este clar că aici a fost şi o componentă politică'', a concluzionat liberalul.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici