Daniel Dăianu, Consiliul Fiscal: „Ministrul de Finanțe este cerberul finanțelor publice. Dacă nu este ascultat, trebuie să-și dea demisia”

El a arătat că problemele fiscale nu sunt specifice doar României, însă amploarea deficitului a devenit îngrijorătoare în cazul nostru.

„Au fost multe probleme fiscale în Uniune, din cauza coronavirusului, după aceea șocul energetic. Am spus că suspendarea regulilor fiscale nu înseamnă că nu va trebui să ne ocupăm de deficitele bugetare, fiindcă una este să ai un deficit bugetar din 2%, 3, chiar 4% din timp și altceva să ai deficite peste 6 și mai târziu să ajungi la peste 9% din timp, așa cum s-a întâmplat în 2024”, a declarat acesta.

Dăianu a explicat că nivelul ridicat al deficitului din perioada pandemiei a avut cauze obiective, legate de scăderea veniturilor și de intervențiile statului pentru susținerea economiei.

„Deficitul a ajuns la acel nivel pentru că economia ce fusese închisă parțial a însemnat și venituri fiscale mult mai joase. În plus, guvernul a fost obligat să ajute companii și cetățenii. Peste tot s-a întâmplat în Europa”, a spus acesta.

Problema majoră a apărut însă după depășirea acestor șocuri, când consolidarea fiscală nu a mai avut loc, deși contextul ar fi permis-o.

„Dar când tu erai deja în procedură de deficit excesiv, deci din anii premergători COVID-ului, vă dați seama ce s-a întâmplat la noi. Și nici măcar nu a existat înțelepciunea sau luciditatea ca după ce a trecut acest șoc al coronavirusului, după ce a trecut șocul energetic, să ne ducem cu deficitul în jos”, a precizat președintele Consiliului Fiscal.

Veniturile suplimentare, gestionate greșit

Acesta a subliniat că inclusiv contextul inflaționist ar fi putut ajuta la reducerea deficitului, dacă veniturile suplimentare ar fi fost gestionate prudent.

„Inflația a crescut foarte mult atunci. Și o inflație ridicată ajută bugetul. De ce? Pentru că veniturile nominale cresc, iar cheltuielile nominale rămân aceleași. Chiar dacă au mai crescut puțin cheltuielile, fiindcă a trebuit să fie ajutată populația, dar una peste alta bugetul a fost afectat în mod pozitiv. Dacă ar fi existat înțelepciunea de a nu cheltui tot suplimentul de venituri fiscale rezultat din șocul inflaționist, totul s-a cheltuit”, a explicat acesta.

De asemenea, a evidențiat și saltul brusc al deficitului în an electoral, considerând că acesta reflectă o lipsă de disciplină fiscală.

„Vedeți dumneavoastră, în 2023 am avut un deficit în jur de 6-6,3% din PIB. Și în 2024 am ajuns cu un deficit la peste 9%. Înțeleg, an electoral. Dar nu poți să te joci cu finanțele publice”, a declarat acesta.

Dăianu a făcut o distincție clară între cheltuielile excepționale, generate de situații de criză, și cele permanente, care apasă pe buget pe termen lung.

„Există o cheltuială masivă, în engleză se spune one-off. Adică există o cheltuială masivă într-un an, poate fi prelungită această cheltuială, dar nu este permanentă. Este o situație excepțională. Dar au fost mărite cheltuieli permanente. Cu salarii, cu pensiile”, a spus acesta.

Rolul ministrului de finanțe

În ceea ce privește responsabilitatea deciziilor, președintele Consiliului Fiscal a evitat să indice persoane, dar a subliniat rolul esențial al ministrului de Finanțe.

„Dumneavoastră îmi cereți acum să judec. Nu vreau să judec oamenii”, a afirmat acesta, adăugând însă că „un ministru de finanțe, un om care își respectă mandatul de gardian al finanțelor publice, dacă vede că nu este ascultat, trebuie să-și dea demisia. Nu să stai și să vorbești după și să te disculpi după aceea. Nu e în ordine”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.

Mai mult, Dăianu a vorbit despre problemele structurale ale politicii bugetare din România, pe care le vede recurente în ultimele decenii.

„Ministrul de finanțe trebuie să fie acel cerber, care să se gândească la faptul că nu te joci cu finanțele publice. Sunt două vicii pe care eu le văd în modul în care au fost construite bugetele în ultimii 10-15 ani.

În primul rând, nu s-a avut în vedere că acest 3% din PIB este o țintă și că este bine să creezi spațiu fiscal, să te duci sub 3%, pentru că nu știi când te lovește o criză. Și a doua meteahnă a guvernărilor a fost că nu au înțeles că este obligatoriu să se ocupe de o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale și nefiscale”, a declarat acesta.