DOSARUL REFERENDUMULUI - Dragnea: Probabil voluntarii au trimis mesaje sms pentru ca oamenii să vină la vot, dar nu cred că va recunoaşte cineva

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a arătat luni, în declaraţia dată la ICCJ, că "tinerii voluntari" care erau în sediul partidului în ziua referendumului ar fi cei ce au trimis sms-urile prin care oamenii erau îndemnaţi să iasă la vot, dar că nu crede că va mai recunoaşte cineva vreodată acest lucru.

2381 afişări
Imaginea articolului DOSARUL REFERENDUMULUI - Dragnea: Probabil voluntarii au trimis mesaje sms pentru ca oamenii să vină la vot, dar nu cred că va recunoaşte cineva

DOSARUL REFERENDUMULUI - Dragnea: Probabil voluntarii au trimis mesaje sms pentru ca oamenii să vină la vot, dar nu cred că va recunoaşte cineva (Imagine: Dragos Savu/Mediafax Foto)

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a luat în discuţie dosarul în care Liviu Dragnea şi alţi 70 de inculpaţi sunt acuzaţi de fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

La termenul de luni, Liviu Dragnea a dat o declaraţie în faţa Completului de cinci judecători, în completarea declaraţiilor date anterior, în faţa procurorului de caz şi la prima instanţă, care l-a condamnat, în 15 mai, la un an de închisoare cu suspendare.

Dragnea a arătat, în faţa instanţei, că sms-urile prin care oamenii erau îndemnaţi să iasă la vot la referendumul din 2012 ar fi putut fi transmise de "tineri voluntari" care se aflau în sediul central al partidului la acel moment.

"Părerea mea este că acei tineri au compus şi trimis acele sms-uri despre care, repet, nu am avut cunoştinţă dar pot presupune că au fost date ca o reacţie la un alt tip de sms-uri ce se trimiteau atunci, prin care oamenii erau îndemnaţi să nu se prezinte la vot. Repet, este o părere personală a mea", a spus Liviu Dragnea.

Întrebat dacă, în calitatea sa de secretar general al PSD la data faptelor şi de coordonator al campaniei electorale, s-a interesat cine a avut iniţiativa şi cine a compus şi trimis o adresă de organizare a unei tombole, Dragnea a arătat că, în ziua în care a fost trimisă în teritoriu, el nu s-a aflat în sediul partidului şi că a doua zi, când a văzut această adresă, a anulat-o.

Judecarea apelului în dosarul "Fraude la referendum" trebuia să înceapă în 28 septembrie, însă atunci Completul de cinci judecători, format din Livia Stanciu, preşedinte, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglindea şi Maria Francisca Vasile, a amânat cauza până în 23 noiembrie, întrucât mulţi dintre inculpaţi au solicitat un nou termen, fie pentru pregătirea apărării, fie pentru a-şi putea angaja apărători.

Tot atunci, instanţa le-a cerut inculpaţilor să spună dacă doresc să dea o o nouă declaraţie în faza de apel. Liviu Dragnea şi unii dintre inculpaţi au arătat că vor să dea o nouă declaraţie, în faza de apel.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi de unii dintre inculpaţi.

Procurorii DNA au arătat, în apelul din dosarul "Fraudă la referendum", că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acţionând ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi "extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni" sau "cu forţa".

DNA a menţionat, în motivele de apel, că instanţa a greşit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, "cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000".

Procurorii au mai arătat că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpaţi, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare. Astfel, magistraţii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de inculpaţi la pedepse "în cuantum concordant gravităţii faptelor".

Potrivit procurorilor anticorupţie, instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti confirmă infracţiunea reţinută în sarcina lui Dragnea.

"Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reţinut Instanţa Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile».Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancţionat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus", au scris procurorii în motivele de apel.

Procurorii au menţionat că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin: "organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizaţia de partid cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale; sprijinirea organizaţiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locaţii sau evenimente condiţionat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne şi «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicaţi măsurile dispuse»".

Procurorii DNA susţin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că "vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la ţară!»".

"Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora şi nu ca un imn al demnităţii umane şi libertăţii de opţiune. Deşi, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preţ , fiind dovadă palpabilă a libertăţii individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acţionat şi s-a manifestat ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forţa, conform voinţei şi interesului inculpatului: «Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe»", au mai arătat procurorii.

Anchetatorii au mai arătat că, în aceste condiţii instanţa de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic şi modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza şi încălcarea libertăţii de vot şi "modul umilitor în care acesta a tratat electoratul".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici