Bolojan și Anastasiu anunță măsuri pentru reforma companiilor de stat: indicatorii de performanță vor fi revizuiți de fiecare minister / Din 1.326 de companii ale statului, 315 întreprinderi publice fac 96% din cifra de afaceri

UPDATE Anastasiu: Din cele 1.326 de întreprinderi ale statului, 315 fac 96% din cifra de afaceri

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a spus că din 1.326 de companii ale statului, 315 întreprinderi publice fac 96% din cifra de afaceri. Sunt multe întreprinderi de stat care fie nu și-au publicat cifrele, fie au declarat zero, fie sunt pe pierdere, deși au primit subvenții, între ele CFR sau Metrorex.

În vizorul AMEPIP sunt 1.326 de întreprinderi publice, care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar.

„Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”, spune Anastasiu.

Din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante.

„Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri”, explică vicepremierul.

Anastasiu, despre reforma companiilor de stat: Consilii suple, salarii plafonate, sancțiuni mai dure

Dragoș Anastasiu: Avem multe companii de stat fără cifre financiare depuse la ANAF. De ieri au început să curgă amenzile 

În ceea ce privește subvențiile, per total, sunt de 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde.

„Acum, profiturile, pe toate companiile 15 miliarde, dar trebuie să scădăm subvențiile, și pe top 315 au 14,9 miliarde. În momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, între care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Ferroviar Marfă CFR Marfa SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. 2 miliarde de RON”, a explicat Dragoș Anstasiu.

Din cele 1.182 de companii locale, din care 270 sunt SA-uri, 78 sunt regii autonome și 834 de SRL-uri. Dintre el, în jur de 300 de companii nu au depus date financiare.

„Deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea, împreună, dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu știu nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem ca zone de activitate: apă canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate – dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 sunt de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere, 55 nu au date financiare depuse. Ce vedem pe total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă”, mai spune Dragoș Anastasiu.

46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.

„Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii, despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația sau au obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului, la ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la AMEPIP. Și vreau să vă spun că începând de ieri (luni – n.r.) au început să curgă amenziile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru cred că să se întâmple, pentru că dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba”, a mai spus vicepremierul.

UPDATE Anastasiu: România riscă o penalizare de 330 milioane de euro dacă nu recuperează jaloanele PNRR

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat marți că România trebuie să recupereze până pe 25 noiembrie o penalizare de 330 de milioane de euro aplicată în cadrul PNRR, ca urmare a nerealizării unor jaloane în domeniul guvernanței corporative.

„Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD”, a precizat Anastasiu într-o declarație susținută la Guvern.

El a subliniat că România a obținut deja un „certificat de bună purtare” de la OECD în ceea ce privește guvernanța corporativă și a bifat o parte dintre jaloanele PNRR în acest domeniu.

Totuși, rămân în întârziere alte jaloane, ceea ce a generat penalizarea financiară.

ȘTIREA INIȚIALĂ: Premierul a precizat că măsurile propuse vizează două direcții principale: asigurarea transparenței și reforma managementului.

„În primul rând, toate ministerele tutelare vor avea obligația de a publica informații complete și actualizate despre companiile de stat – cine le administrează, ce câștiguri realizează, care sunt indicatorii de performanță și toate datele economice relevante. Nu cred că este o rușine pentru conducători să existe aceste informații publice, este un act de normalitate pe care îl vom implementa în perioada imediat următoare”, a spus șeful Guvernului.

Ilie Bolojan a anunțat și măsuri privind limitarea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea remunerațiilor acestora. „S-au observat cazuri în care remunerațiile au ajuns rapid la nivelul maxim permis de lege, fără ca acest lucru să fie justificat de performanțe reale. Este o practică inacceptabilă, iar prin noile reglementări vom introduce limite clare și corelări cu performanțele companiilor”, a declarat premierul.

Un alt aspect esențial al reformei privește actualizarea indicatorilor de performanță din contractele managerilor. „Ministerele vor revizui acești indicatori pentru a ne asigura că reflectă cu adevărat eficiența și calitatea serviciilor oferite de companii, nu criterii formale sau irelevante”, a punctat Bolojan.

Șeful Executivului a precizat că până la finalul verii va deveni operațională și agenția de monitorizare a companiilor de stat, un obiectiv asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar necesar mai ales pentru buna administrare a resurselor publice.

„Fiecare leu câștigat din eficientizarea companiilor este un câștig pentru bugetul național și pentru proiectele de investiții ale României”, a concluzionat premierul Ilie Bolojan.