Una dintre măsurile incluse în pachetul de măsuri privind reforma administraţiei publice locale vizează partajarea funcţionarilor între primării şi reducerea cabinetelor aleşilor locali, anunţă vineri premierul Ilie Bolojan.
„Norma poate fi împărţită între două, trei primării. Gândiţi-vă că şi în sectorul privat, contabili sau IT-işti deservesc mai multe companii. La fel ar trebui să fie şi în administraţia publică locală”, declară Bolojan, subliniind nevoia de colaborare între primăriile de mici dimensiuni.
Una dintre măsurile incluse în pachetul de măsuri privind reforma administraţiei publice locale vizează localităţile care nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile de personal din fonduri proprii, anunţă vineri premierul Ilie Bolojan.
„Astăzi, fiecare consiliu local stabileşte numărul de angajaţi şi salariile. Însă în multe cazuri, grila de salarizare este dusă aproape de salariul viceprimarului, chiar dacă primăriile respective nu îşi permit acest lucru”, spune Bolojan.
Prin urmare, va fi introdusă o grilă de salarizare unică pentru localităţile care nu-şi acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuiele de personal.
„Stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localităţi a nivelului naţional, pe care nu o vor putea depăşi, dar vor putea să coboare dacă situaţia locală financiară impune acest lucru. Este o decizie corectă, având în vedere faptul că, în fapt, Guvernul României asigură finanţarea acestor localităţi cu sume importante şi atunci, dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la Guvern, este normal să existe o standardizare de cheltuieli la nivel naţional”, explică premierul.
Prim-ministrul Ilie Bolojan anunţă vineri o serie de măsuri pentru eficientizarea administraţiei locale. Una dintre măsuri vizează restructurarea Poliţiei Locale prin reducerea numărului de ofiţeri.
„A doua măsură vizează numărul de poliţişti locali, în sensul în care norma stabilită astăzi, un poliţist local la 1.000 de locuitori, să fie majorată”,declară Bolojan. „Cât anume va fi această majorare, vom stabili în urma consultărilor cu primăriile reşedinţă de judeţ, unde avem cel mai mare număr de poliţişti locali din România”, mai spune el.
Bolojan declară că în unele oraşe, precum Buzău, numărul poliţiştilor locali depăşeşte limita legală. În schimb, alte oraşe, cu o normă mai mică de personal, nu se confruntă cu probleme majore. „Avem oraşe care au un poliţist la 2.000 de locuitori şi nu au probleme de infracţionalitate sau curăţenie scăpate de sub control”, precizează el.
Pentru a evita suprapunerile de atribuţii între Poliţia Naţională şi cea Locală, Bolojan propune organizarea de dispecerate comune.
„Ţara nu se schimbă doar din Bucureşti. România se schimbă din fiecare judeţ, din fiecare reşedinţă de judeţ şi din toate oraşele şi comunele ţării noastre. Sunt trei direcţii importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet. O direcţie importantă este să avem mai multă eficienţă şi mai multă responsabilitate în administraţia publică locală. A doua direcţie este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare în aşa fel încât primăriile din localităţile noastre să fie factori de dezvoltare comunităţilor, iar a treia direcţie ţine de componenta de politici publice, de descentralizare, de simplificare şi de digitalizare în aşa fel încât prin adoptarea acestor politici să avem o administraţie care are decizia cât mai aproape de cetăţeani, dar care lucrează într-o formulă simplificată şi digitalizată”, declară prim-ministrul.
„Una din măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajaţi, deci stabilirea unui număr maxim care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel naţional. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că în general primăriile au funcţii asemănătoare, iar pentru consiliile judeţene pot fi indicatorii rafinaţi, nu doar numărul de locuitori dintr-un judeţ, poate fi numărul de unităţi administrative sau dacă are un spital judeţean în subordine sau dacă nu are un consiliu judeţean, atunci trebuie să aibă, de exemplu, un mic compartiment, două, trei persoane care să gestioneze această activitate sau în funcţie de numărul de autorizaţii de construire pe care direcţia arhitectului şef le eliberează pentru toate unităţile administrative”, explică Bolojan.
„De ce este nevoie de această măsură? Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi care funcţionează foarte bine şi avem aceleaşi primării, deci o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi unde nu se vede niciun plus de servicii, un plus de capitate pe care cetăţenii respectivi să îl perceapă. Avem consilii judeţene care au un număr de aproximativ 100 de angajaţi şi avem consilii judeţene mai mici care au un număr de peste 200 de angajaţi şi nu s-a constatat că la cele cu număr redus sunt disfuncţionalităţi în activitate sau că nu îşi gestionează problemele”, mai spune premierul.
Potrivit prim-ministrului, „această măsură le va permite celor care au personalul calculat în mod corect să aibă flexibilitate de a-şi stabili organigramele aşa cum doresc”.