Iohannis, în cadrul dezbaterii „Să vorbim despre viitorul Europei”: Funcţionarea Schengen şi Piaţa Internă, afectate de pandemia Covid-19

  • Klaus Iohannis, a participat miercuri la dezbaterea online „Să vorbim despre viitorul Europei” (Let’s talk - Future of Europe).
  • „Această criză a ameninţat efectiv bazele pe care proiectul european este construit”
  • Iohannis: Rezilienţa strategică a Uniunii trebuie să înceapă ca un proces intern de transformare şi construcţie
112 afișări
Imaginea articolului Iohannis, în cadrul dezbaterii  „Să vorbim despre viitorul Europei”: Funcţionarea Schengen şi Piaţa Internă, afectate de pandemia Covid-19

Iohannis, în cadrul dezbaterii „Să vorbim despre viitorul Europei”: Funcţionarea Schengen şi Piaţa Internă, afectate de pandemia Covid-19

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, miercuri, la dezbaterea online „Să vorbim despre viitorul Europei” organizată de către Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, despre ce a reprezentat pandemia de COVID-19.

„Această criză a ameninţat efectiv bazele pe care proiectul european este construit: libertatea de mişcare, funcţionarea Spaţiului Schengen, Piaţa Internă, drepturile fundamentale, sistemul economic şi financiar, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu restul lumii. În acest context, devine evident faptul că noul context european şi global în schimbare necesită un proces de adaptare la noile realităţi şi de o „reîncărcare” a proiectului european. Acest proces, bazat pe „lecţiile învăţate” din criza prin care trecem, trebuie să aibă ca rezultat o Europă mai puternică, capabilă să ofere soluţii pentru provocările actuale”, a spus Iohannis.

Preşedintele României a mai spus că această conferinţa privind Viitorul Europei trebuie să dea cetăţenilor posibilitatea să arate unde consideră acţiunile Uniunii Europene ca fiind importante pentru viaţa lor.

„Cele 10 angajamente evidenţiate în Declaraţia de la Sibiu (...) rămân fundamentale pentru acest proces de reflecţie, Uniune Europeană continuând să presupună unitate, solidaritate, coeziune şi o abordare pragmatică, orientată spre acţiune. Dialogul cu privire la viitorul Europei va trebui să ofere o viziune pe termen mediu şi lung pentru Uniunea Europeană. Avem nevoie să consolidăm rezilienţa Uniunii Europene, sporindu-i capacitatea nu doar de a gestiona urgenţele, ci şi să adapteze şi să impulsioneze reforme care să ne permită tuturor să fim pregătiţi pentru oportunităţile şi provocările viitorului. Însă nu pornim de la zero în acest efort. Există deja o bază bună, reflectată în Agenda Strategică a Uniunii Europene 2019-2024. Pornind de la această bază şi construind mai departe, consider că este potrivit să abordez trei dimensiuni care vor creşte nivelul Uniunii Europene de pregătire pentru viitor: rezilienţa strategică consolidată, cooperarea sporită cu vecinătatea, precum şi capacităţi mai dezvoltate de prevenţie”, a mai spus preşedintele.

Potrivit acestuia, rezilienţa strategică a Uniunii trebuie să înceapă ca un proces intern de transformare şi construcţie. Pe termen lung, rezilienţa trebuie consolidată prin luarea unor decizii care vor limita dependenţele Uniunii Europene.

„Nu trebuie să uităm că în cadrul Uniunii Europene nivelul de dezvoltare dintre statele membre şi regiuni este inegal, necesitând astfel un efort susţinut pentru a ne asigura că viitorul va duce la mai multă coeziune, în loc să adâncească decalajele. Pentru ca Uniunea Europeană să fie rezilientă, avem nevoie de o abordare centrată pe individ, atunci când elaborăm politici şi acţiuni. În acest context, aş dori să fac o pledoarie fermă în favoarea investiţiilor în educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii. Dacă nu este abordat la timp, modelul de competenţe reduse sau de salarizare redusă corelat cu economia viitorului poate genera lacune de dezvoltare în cadrul Uniunii Europene, care ar putea să ne afecteze societăţile şi procesele de transformare digitală şi verde. De asemenea, rezilienţa Uniunii Europene va avea nevoie de o vecinătate rezilientă în zona Balcanilor de Vest, dar şi de vecinii din vecinătatea Estică şi Sudică. Uniunea Europeană trebuie să-şi intensifice angajamentul faţă de vecinii săi, sprijinind reformele şi investind mai mult în colaborarea în vederea asigurării securităţii”, afirmă Klaus Iohannis.

Iohannis a mai spus trebuie stabilite mai multe legături care vor confirma soliditatea ofertei şi a angajamentului Uniunii Europene, fie în ceea ce priveşte extinderea UE, când condiţiile necesare sunt îndeplinite, fie prin susţinerea dezvoltării lor democratice şi sustenabile.

„Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanţa capacităţii de prevenţie şi a guvernării anticipative, cuprinzând previziuni militare, de securitate, economice şi strategice, care ne pot oferi sprijin în întărirea capacităţii noastre a face faţă provocărilor viitorului. Sunt încrezător că putem fi mai buni dacă suntem uniţi. Putem fi mai buni doar împreună”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat miercuri la dezbaterea online „Să vorbim despre viitorul Europei” (Let’s talk - Future of Europe), organizată de către Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici