Iohannis: Negocierile ar trebui să aibă ca rezultat restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei

„O temă pe care am discutat-o aprofundat a fost, desigur, războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care a generat cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, cu implicaţii multiple. Am discutat modalităţile concrete în care putem sprijini, cât mai eficient, refugiaţii care au fugit din calea războiului, evidenţiind eforturile complexe ale României, inclusiv hub-ul umanitar de la Suceava. Am reiterat de asemenea faptul că România sprijină o anchetă amănunţită a Curţii Penale Internaţionale cu privire la toate crimele de război comise de trupele ruse. În ceea ce priveşte negocierile dintre Ucraina şi Rusia, acestea ar trebui să aibă ca rezultat restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, singura variantă acceptabilă fiind o soluţie conformă dreptului internaţional şi intereselor de securitate euroatlantică”, spune Klaus Iohannis.

El precizează că România susţine consolidarea ansamblului de sancţiuni adoptate la adresa Rusiei şi că a pledat pentru continuarea coordonării cu partenerii şi aliaţii în această direcţie.

„Am evidenţiat, totodată, în cadrul discuţiilor noastre, faptul că Republica Moldova are nevoie de asistenţă financiară directă substanţială, atât pentru gestionarea afluxului de refugiaţi cu care se confruntă, cât şi pentru a-şi consolida securitatea energetică, finanţele publice şi pentru a implementa reformele ambiţioase pe care le-a asumat. România va găzdui la Bucureşti, împreună cu Germania şi Franţa, cea de-a doua ediţie a Conferinţei Platformei de Sprijin pentru Moldova, pentru a dezvolta angajamentele deja luate de statele participante, şi am invitat Lituania să se implice”, a adăugat şeful statului.

Klaus Iohannis arată că a discutat cu preşedintele Nausėda şi despre situaţia actuală de securitate regională, reiterând necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră.

„Este evidentă importanţa implementării deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, ţara noastră acţionând pentru crearea, cât de rapid posibil, a Grupului de Luptă aici, în România. Am reiterat, totodată, decizia României de a relua în 2023 participarea la misiunea de poliţie aeriană NATO în zona baltică, baza pentru executarea misiunilor urmând să fie în Lituania. Această măsură reprezintă o contribuţie responsabilă a României la întărirea securităţii colective aliate şi o dovadă de solidaritate cu statele din această regiune”, mai spune Iohannis.

Şeful statului a puynctat că România sprijină cererile de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei.

„În ceea ce priveşte tematica energetică, România şi Lituania susţin eliminarea dependenţei energetice a Uniunii. O preocupare comună este şi atenuarea impactului preţurilor ridicate la energie asupra consumatorilor şi vom continua dialogul referitor la măsurile necesare pentru protejarea cetăţenilor europeni. Am discutat şi despre valoarea adăugată a formatelor regionale la care participă România şi Lituania. Trebuie să aprofundăm cooperarea în formatul Bucureşti 9, care, în actualul context de securitate, îşi dovedeşte, mai mult ca niciodată, valoarea, iar Summitul B9 pe care îl voi găzdui la Bucureşti, în iunie, va oferi oportunitatea întăririi coordonării în pregătirea Summitului NATO de la Madrid. În egală măsură, am evidenţiat că Iniţiativa celor Trei Mări are implicaţii strategice multiple: are potenţialul evident de a întări securitatea energetică, de a dezvolta infrastructura de transport, inclusiv sub aspectul mobilităţii militare, dar şi de a spori securitatea cibernetică. În context, am reiterat importanţa pe care România o acordă realizării proiectelor de interconectare Rail2Sea şi Via Carpathia”, conchide Iohannis.

Klaus Iohannis l-a primit, vineri, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda.