De ce a trebuit să aflăm de retragerea unor trupe americane din România de la ucraineni? Moșteanu spune că avea informația de câteva zile, dar ministerul a tăcut până ucrainenii au dat pe surse informația

La scurt timp după ce presa din România a publicat informațiile pe surse cu privire la retragere, Ministerul Apărării a emis un comunicat deși chiar Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a precizat că avea încă de luni acestă informație.

„România și aliații au fost informați de decizia SUA privind redimensionarea trupelor începând de luni, marți, am fost informați la nivel oficial. Această reevaluare a posturii face parte dintr-o strategie mai largă a SUA. Propunerea e în Congres, mesajele au fost trimise de-a lungul ultimelor luni public, chiar și cum două săptămâni la nivelul NATO, în momentul în care am avut întâlnirea la Bruxelles”, a spus Moșteanu în conferință.

Aici apare întrebarea: Dacă presa nu intra pe firul informației când avea de gând ministerul să informeze cu privire la acestă măsură decisă de SUA?

Faptul că aflăm o decizie care ne privește direct de la parteneri terți este, în sine, bizar și îngrijorător. Nu pentru că ar prinde România „pe picior greșit” militar, ci pentru că arată o fisură în lanțul de comunicare politică și publică într-un moment în care încrederea este la fel de importantă ca tehnica de luptă.

Congresul SUA se opune deciziei Pentagonului de retragere a trupelor din România: „Această decizie transmite un semnal greșit Rusiei”

Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO: Decizia SUA nu este nici o surpriză, nici o catastrofă

Mai întâi, faptele „la zi”.

Surse citate de Kyiv Post au relatat că Washingtonul se pregătește să retragă o parte din militarii dislocați în România, într-o repoziționare mai amplă pe flancul estic. A urmat o ploaie de reacții la București: Ministrul Apărării a spus că aliații au fost informați și că e vorba de o redimensionare/rotire, nu de o abandonare a flancului; capacitățile strategice (Deveselu, MK, Câmpia Turzii) rămân. În același timp, mai multe publicații românești au vorbit de cifre între 700 și 800 de militari retrași, cu 1.000 rămași.

Mesajul de fond: nu e o „plecare”, ci o recalibrare. Dar ordinea în care am primit toate aceste clarificări a fost invers decât ar fi trebuit: întâi „pe surse” externe, apoi reacții oficiale acasă.

Iar cazul de astăzi nu este unic. În trecut am aflat de drone ce au intrat în România tot de la Kiev. Autoritățile din România au decis să nu comunice mult timp de problema dronelor din zona Deltei, iar aceste lucru a dus la situații bizare cu Zelenski care publica hărți și anunța cât timp au petrecut dronele ruse în România.

De ce e problematic?

Percepția contează aproape cât realitatea. În regiune, simbolurile descurajării sunt atent monitorizate de Moscova. Când narațiunea „SUA reduc în România” apare întâi în presa unui stat aflat în război și nu într-un brief clar, comun, româno-american, creezi spațiu pentru interpretări: „România e retrogradată?”, „E un semn de slăbiciune?”. Chiar dacă nu e așa, percepția o ia înaintea faptelor.

Comunicarea deficitară face ca românii să își piardă și mai mult încrederea în instituții.

În aprilie 2025, Ministerul Apărării spunea că nu fusese briefuit privind zvonuri de retrageri, azi, oficialii afirmă că am fost informați de ceva timp și că totul e în parametrii normali.

„Nu există nicio discuție și informație oficială care să confirme acest lucru. Am discutat cu domnul ministru al Apărării Angel Tîlvăr să comunice oficial o poziție a MApN legat de acest aspect. Nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o astfel de decizie, în afară de știri care au apărut pe surse. Ceea ce e real e că atât în administrația americană cât și la Pentagon se discută de reduceri de cheltuieli și reorganizări, dar asta nu înseamnă că se discută despre aspecte ce țin de Flancul Estic care e cel mai important din Europa”,spunea în aprilie Ilie Bolojan, care a adăugat că importanța Flancului Estic o cunoaște oricine știe ce înseamnă securitate.

„Respectarea angajamentului față de NATO nu înseamnă că nu pot fi reașezări sau dislocări. De exemplu în România prezența militară se face pe contingente. Înseamnă înlocuiri de trupe”, a mai adăugat președintele interimar de la vremea respectivă.

Acum la câteva luni, aceste informații contestate de Bolojan din calitatea de președinte intermiar au devenit realitate.

Costul politic intern

Când primești vestea „din afară”, spațiul public se aprinde cu două extreme: alarmism („ne lasă americanii!”) și minimalism („nu contează deloc”). Adevărul e între ele: o redimensionare poate fi gestionată, dar cere comunicare proactivă, cu date, calendar, motivare strategică, impact asupra infrastructurii, ritmului rotațiilor și asupra exercițiilor multinaționale. În loc de asta, am avut iarăși reacție post-factum. Practic autoritățile au lăsat ca informația să apară într-o formă decisă de presa ucraineană în loc să comunice chiar ei informația și să dea explicațiile necesare.

Lecția pentru viitor: comunicare proactivă, nu reacții la informații publicate de alții. Nimeni nu cere să aflăm dinainte conținutul unui document clasificat sau decizii încă necoapte la Washington. Dar în clipa în care o mutare e suficient de matură încât să circule „pe surse” la vecini, e târziu pentru a construi narațiunea corectă acasă.