Kelemen Hunor:Tangoul politic din jurul aderării la Schengen nu poate fi nici asumat, nici continuat

„Tangoul politic din jurul aderării la spaţiul Schengen nu poate fi nici asumat, nici continuat. Trebuie să spunem asta clar şi răspicat şi aici, în familie. Putem şi vom proteja frontierele externe ale Uniunii şi suntem pregătiţi să facem acest lucru. Pot fi inventate tot felul de scuze şi pretexte pentru a amâna aderarea totală la spaţiul Schengen, dar acest lucru va cauza daune enorme pe termen scurt. De aceea, şi de aici, îi rog pe toţi cei care au avut rezerve faţă de aderarea României la spaţiul Schengen să pună pe primul loc interesele noastre comune pe termen mediu şi lung, nu câştigul politic imediat”, spune Kelemen Hunor.

El afirmă că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că drepturile minorităţilor naţionale autohtone din Europa sunt respectate, „oricât de dificil ar fi pentru unele state membre să accepte acest lucru. Aceasta este, de asemenea, o sarcină europeană, deoarece diversitatea culturală şi etnică sunt elemente esenţiale ale Europei unite”.

„Uniunea Europeană trebuie să devină din nou puternică. Dar puternică nu în interior, faţă de unii care nu sunt de acord cu modul în care este condusă şi se iau deciziile. Trebuie să dea dovadă de putere în exterior, redevenind relevantă şi, da, prin a fi inevitabilă în modelarea politicii mondiale. Nu mai putem amâna dezvoltarea unei politici de apărare şi securitate comună şi a unei capacităţi de apărare cu reacţie rapidă. Aceasta trebuie, desigur, să completeze, nu să înlocuiască tot ceea ce ne oferă Alianţa Nord-Atlantică. De asemenea, trebuie să fim pregătiţi să protejăm comunităţile din Uniunea Europeană de migranţii ilegali, atacurile asimetrice şi de războiul informaţional în spaţiul digital”, adaugă preşedintele UDMR.

Totodată, el afirmă că Partidul Popular European îşi ţine Congresul în România, „la periferia Uniunii şi la periferia NATO”.

„Aceasta înseamnă responsabilitate, oportunitate, dar şi risc în acelaşi timp. Această periferie se întinde din statele baltice până în Bulgaria. În prezent, aceasta este cea mai vulnerabilă regiune din UE. De aceea, atunci când oamenii văd că unele state membre încă aplică standarde duble faţă de statele din această zonă, se simt nedreptăţiţi. Sunt chiar revoltaţi”, încheie Hunor.